Nu fi mâhnit..

Nu fi mâhnit...

Nu fi mâhnit, poetule, că anii

Te-apropie în grabă de apus,

Că încă n-ai finalizat de spus,

Că panoplia n-au umplut-o fanii.

Că niciodată nu ai fost tradus,

Sau încă nu te-au dat afară banii,

Că n-au gustat îndeajuns hultanii,

Din tot ce ai creat și ai produs.

Dumnezeiește un poem de-ai scris,

O lume te-o slăvi și te-o cunoaște,

Iar tu, nemuritor în paradis,

Vei bucura și sfintele din moaște,

C-așa cum înflorește un cais,

A doua oară stihul... te va naște.

Grafica: Mihai Cătrună