Cafeluța pentru dimineața!

Romania e un sat....poezie de Felicia Feldiorean

”Costumul românesc este un monument în sensul propriu al cuvântului. El nu stă în căsuța sociologică sau etnografică a îmbrăcămintei, ci în linie cu piramidele egiptene, cu catedralele franceze și cu digurile Olandei. El are acest drept pentru că este o probă adusă la maturitatea existenței unei civilizații închegate. El este una din mărturiile vizibile și tangibile ale civilizației satului de pe pământul nostru. Costumul românesc ne scoate din domeniul artei și ne duce în acela al istoriei. Pentru mine el nu se asociază cu hora satului, cu cimiliturile și cu poveștile populare ; el rimează cu perfecta și armonioasa așezare a comunității libere, care a știut să străbată toate intemperiile istoriei prin neântrecutul său sistem de autoghidare și adaptare.”

Romania e un sat

Doar ia românească,
Mai vrea să ne păzească
De relele din noi,
De ploi şi de război.

Vă spun ce mi se pare-acum,
Că România e un sat
În care fiecare ştie
Când ai venit, când ai plecat.

Când ai venit, când ai plecat,
Nu poţi avea nici un secret,
Căci România e un sat,
Şi telefonul e defect.

Cum stau ţărăncile la poartă,
Aşa stau toţi şi ne privesc,
Poporul meu are o soartă
Ca un blestem nepământesc.

Toţi alergăm spre nu ştiu unde,
Şi nu ştim să venim 'napoi,
Atâta jale mă pătrunde,
Căci oamenii sunt tot mai goi.

Ţărani am fost din străvechime,
Ţărani am fost şi vom muri,
Dar noi ne cumpărăm destine
Pentru-a trăi, pentru-a iubi.

Popor român cu ţara-n spate,
Popor român cu sacii goi,
Cine mai crede în dreptate?
Ne scufundăm de-atâtea ploi.

Şi totuşi eu mai cred în stele,
Şi totuşi eu mai cred în ea,
În ţara mea cu mari sechele,
Eu cred că ea va re-nvia.

Dar trebuie să mute-odată
Mizeria în univers,
Din ţara asta asudată
Ce a luat-o-n sens invers.

Va fi iar linişte acasă,
Va fi iar linişte în sat,
Şi-atunci vom sta din nou la masă
Cu cel sărac, cu cel bogat.

Vreau linişte în România,
Vreau linişte în univers,
Am obosit, mă doare glia
Şi nu mai vreau decât să ţes.

Să ţes o ie românească,
O ie pentru ţara mea,
S-o apere şi s-o păzească
De toate relele din ea.