Mamă ce mai e pe acasă?
Tot cu grijă și nevoi?
Spui c-ar fi iarba de coasă,
În grădină și-n zăvoi.
Și feciorii-s duși în lume
Cu neveste și copii,
Nici la alții nici la tine
N-are cine-o mai cosi.
Și prin curți și pe la porți,
Sunt bătrâni și ei puțini
Că se duc din sate toți
Prin orașe și-n străini.
Și sunt câmpuri goale vara
Cu mohor și cu ciulini,
Ni s-a înjumătățit țara
Pleacă fii și vecini.
Și bisericile-s Doamne
Triste ,parcă și pustii,
Ne plâng, sfinții din icoane
Bine nu știm când va fi.
Ce-au clădit înaintașii,
E prăpăd și e ruină
Doamne ajută-ne urmașii
Să nu smulgă-o rădăcină.
Și de-i scris în cer urgie
Mai fă Domnul meu minuni,
Și din astă Românie
Ține leagăn la români!
Că ne sunt deajuns poveri
Și necazuri și nevoi
Ne-adună de nicăieri
Să fim iar acas'la noi!
Versuri Elena Căruntu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu