În fiecare an, la 1 octombrie, toate statele membre ONU marchează, prin diverse evenimente, Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice.
Sărbătoarea vârstnicilor a fost instituită în decembrie 1990 de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, în baza Rezoluției nr. 45/106.
Primul plan de acțiune privind ajutorarea persoanelor în vârstă a fost elaborat de ONU în 1982. Printr-o serie de rezoluții ulterioare, Adunarea Generală a ONU și Consiliul Economic și Social (ECOSOC) au cerut guvernelor statelor membre ONU să elaboreze cu prioritate programe vizând sprijinirea persoanelor de vârsta a treia. În acest sens, în cadrul guvernelor statelor lumii au fost înființate departamente specializate pe acest gen de probleme.
Potrivit aprecierilor Oficiului European de Statistică (Eurostat), aproape o treime din cetățenii Uniunii Europene vor avea vârsta de peste 65 de ani până în 2050. Procentul persoanelor de peste 60 de ani va depăși actuala valoare de 17,1%, ajungând la 33%, în 2050. Populația în vârstă de 80 de ani va crește de la 4,4% în prezent până la 11,4%, în 2050.
În România, persoanele în vârstă de 60 de ani și peste reprezentau, în 1990, 10,3% din totalul populației, în 2000—18,7%, în 2003—19,9%, iar pentru anul 2030 se preconizează un procent de 12,9%. Studiul arată că România va cunoaște o îmbătrânire a populației, în condițiile în care numărul de persoane încadrate în categoria de vârstă 0-14 ani se va reduce de la 3,5 milioane în 2004 la 2,1 milioane în 2050. În segmentul populației vârstnice se va înregistra o tendință de creștere de la 3,1 milioane în 2004 la 5 de milioane în 2050.
Un studiu realizat la nivelul celor 25 de state membre UE, fără România și Bulgaria, arată că populația totală a crescut de la 350 de milioane, în 1950, la 450 de milioane în 2000. În anul 2025 se preconizează un număr de 470 de milioane de persoane, iar după anul 2050 populația va înregistra o evoluție numerică descendentă, respectiv 449 de milioane. Numărul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 65-79 de ani va crește semnificativ până la 37% în jurul anului 2030.
La nivel european, speranța de viață atinge valoarea medie de 81 de ani la femei și 75 de ani la bărbați. În perspectivă, specialiștii în demografie preconizează că va dispărea diferența de șase ani existentă între femei și bărbați în ceea ce privește speranța de viață. AGERPRES (AS)
Data de 1 octombrie marcheazã Ziua Internaţionalã a Persoanelor Vârstnice, sãrbãtoritã pentru prima oarã în 1990, la decizia Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU).
Acest eveniment are rolul de a invita populaţia activã la reflecţie asupra chestiunilor care afecteazã persoanele în vârstã: îmbãtrânirea fizicã, retragerea din viaţa socialã, posibilitãţile financiare reduse, condiţiile inadecvate de trai, bolile cronice, participarea redusã în societate.
ONU atrage aenţia asupra faptului cã populaţia planetei este în proces accentuat de îmbãtrânire: pânã în anul 2050, numãrul bãtrânilor va fi dublu faţã de cel al copiilor – fapt unic în istoria omenirii.
În ceea ce priveşte Uniunea Europeanã, statisticile Eurostat constatã cã circa o treime din cetãţenii UE vor depãsi vârsta de 65 de ani pânã în 2050.
România se înscrie în acest trend de îmbãtrânire a populaţiei, urmând ca în anul 2030, numãrul persoanelor trecute de 60 de ani sã reprezinte aproape 13%.
În prezent, speranţa de viaţã la nivel European este de 81 de ani la femei şi 75 de ani la bãrbaţi.
În aceste condiţii, este esenţial ca fiecare stat sã ia în considerare nevoile şi provocãrile specifice vârstei a treia, pentru ca societãţile sã poatã rãmâne funcţionale.
Printre condiţiile unei bãtrâneţi împlinite şi fericite se numãrã o bunã stare de sãnãtate, siguranţa financiarã, locuinţe adecavate pentru un trai cel puţin decent, un mediu de viaţã deschis şi ofertant (legal, fiscal, informaţional, cultural, politic) şi existenţa unor resurse ce pot fi exploatate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu