Odă macului ....poezie postata de Calinescu Maria

Odă macului Macule, floare din timpuri, Pată roşie pe câmpuri Printre spice-n legănare, Peste maluri de cărare, Macule, tu arzi ca focul Şi, cules, aduci norocul, Umpli gratis braţ cu floare, Radiezi roşu-n culoare. Macule creşti şi-n pustiuri, Cerului dai interviuri, Te închini atins de vânturi, Când te-aciui, chiar, prin crânguri. Macule firav, te scaldă Razele ce-ţi par baladă, Prelinsă din nimbul zării, Astru-n fauna utării. Macule, strop în sclipire, Dai mesajul de iubire, Scrii poveşti nemuritoare, Când speranţa sapă, doare. Mă întreb:-Cin’ te-a creat? De ce roşu te-a… pictat? Ştiu, e harul Celui sfânt, Lacrima lui… pe pământ. Sângerezi pe veci în mine, De furtunile păgâne. Te-oi cânta floare creştină În a Domnului, grădina.