La pranz cu Dumnezeu.

La pranz cu Dumnezeu.  O povestioara extraordinara despre puterea unui gest si despre cum lucrurile mici pot face diferenta in viata unui om! Era odata un baietel care voia sa-l intalnesca pe Dumnezeu. Stia ca pana acolo unde locuieste Dumnezeu este un drum lung asa ca si-a indesat in geamantanul sau de calatorie mai multe dintre prajiturelele sale preferate si 6 sticle de apa si si-a inceput calatoria. Cand a ajuns la o distanta de trei blocuri de locul din care a plecat, a intalnit o femeia batrana. Statea in parc pe o banca, cu privirea atintita asupra catorva porumbei. Baiatul s-a asezat langa ea si si-a deschis valiza. Tocmai vroia sa ia o inghitura de apa cand a observat ca batranei doamne parea sa ii fie sete asa ca i-a oferit o prajitura. Ea a acceptat gratios si recunoscatoare si a zambit la el. Zambetul ei era atat de dragut incat baiatul a vrut sa il vada din nou asa ca i-a oferit o sticla cu apa. Inca o data, femeia a zambit la el. Baiatul a fost incantat! Si au stat acolo toata dupa-amiaza mancand si zambind, fara insa ca niciunul dintre ei sa scoata vreun cuvant. Pe masura ce s-a intunecat, baiatul si-a dat seama cat de obosit este si s-a ridicat sa plece; insa nici nu a apucat bine sa faca cativa pasi ca s-a intors si a alergat catre batrana femeie imbratisand-o. Iar ea, ea i-a oferit cel mai frumos zambet al ei dintotdeauna. La putin timp dupa, cand baiatul a deschis usa casei lui, mama lui a ramas surprinsa de expresia de bucurie de pe fata lui. L-a intrebat: “Ce ai facut astazi de esti asa de fericit?” El i-a raspuns: “Am luat pranzul cu Dumnezeu.”. Si, inainte ca mama sa sa ii poata raspunda, el a adaugat. “Stii ce? Are cel mai frumos zambet pe care l-am vazut vreodata!” Intre timp, batrana, de asemenea radiind de bucurie, s-a intors acasa la ea. Fiul ei era uluit de expresia de pace de pe fata ei; si a intrebat: “Mama, ce ai facut astazi de esti asa de fericita?” Ea a raspuns: “Am mancat prajituri in parc cu Dumnezeu. Si, inainte ca fiul ei sa-i poata raspunda ceva, ea a adaugat: “Stii, e mult mai tanar decat m-as fi asteptat.” Subestimam prea des puterea unei atingeri, a unui zambet, a unui cuvant bun, a puterii de a asculta, a unui compliment sincer sau a unui gest mic aratand ca ne pasa. Si toate au potentialul de a face ziua cuiva speciala sau chiar de a schimba viata cuiva. Nu stim cum arata Dumnezeu. Oamenii vin in vietile noastre pentru un motiv, pentru o zi, pentru un anotimp, pentru o viata intreaga. Imbratisati-i pe toti la fel. Deschideti-va ochii si inimile… nu se stie niciodata cand si unde veti intalni divinul… http://www.librex.ro/spiritualitate/