"Nu uitati!
Nu poți da uitării limba care-a rezistat furtunii,
Ascultați-o cum mai plânge când o maltratează unii!
Nu lăsați să moară limba, nici simțirea românească,
Cine-și uită limba țării, uită codrul și izvorul,
Uită datina și portul, uită caselor pridvorul.
Uită patria și neamul, nu-și mai amintește-ogorul,
Nu mai știe cum se cântă nici durerea și nici dorul.
Nu mai știe gustul pâinii lângă apa răcoroasă,
Nici cum cade-n dimineață iarba, lăcrimând, sub coasă.
Nu-nțelege-n primăvară zbuciumul din clorofilă
Și nu știe cum răsună pasul tocului pe-o filă."
Poezie de Georgeta Oana Musca
Toate reacţiile
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu