Meșterița
Cu părul despletit și ondulat,
În diminețile cu soare blând,
Ți-aduni în palme vânt catifelat,
Voal alb de borangic din el țesând.
Și ca o zână gingașă și bună
Punând în pânză tril de ciocârlie,
Cules cândva din lunca cea străbună,
Tu o transformi cu dragoste în ie.
Balade și povești cu Cosânzene,
Ce le păstrezi în suflet ca tezaur,
Le împletești cu maci și sânziene,
Cu spice de grâu copt, spoit cu aur.
Pui graiul dulce ce îți curge-n vene
Ce printre vămi îl mai vorbești cu dor
Și lacrima ce ți-a rămas pe gene
Ca pasărea de prea mult timp în zbor.
Când doina ți-o îngâni în nopți cu lună,
Iar mâna ta cu har face minuni,
Un neam întreg încape-ntr-o cunună
Brodată-n fir de-argint și rugaciuni.
Autoarea poeziei Angela Cârcel.
În imagine una din creatoarele de ii tradiționale, Ecaterina Nastasiuc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu