Sunt tânără, deși în plete mi-a picurat, puțin argint
Privirea mea se luminează,de-același cer în răsărit
Și poate umerii mă dor de grijile unui trecut,
Dar pot zâmbi și pot pricepe-al vieții colorat tumult.
Și zică cine ce poftește,eu tânără rămân mereu
Nimic nu-i veșnic pe pământ, doar liniștea e crezul meu
E tinerețea-un cuvânt ce-l scrie timpul după plac
În suflet cu senin și drag,pe toate câte vin le-mpac,
Priviți în ochi viața asta și nu-i lăsați tristeții loc
Oricâte le-așezi pe brațe,cu fericire se întorc
Și eu nu mi-aș grăbi-un pas, nici de lumină n-am să fug,
Îmi ard-n mine atâtea gânduri,cu stăruința unui rug
Pe fiecare colț de suflet,răsare-n taină mulțumirea
Îmi susură-n urechi domoală,maturitatea, fericirea.
Sunt mai albastre nopțile și pernele de vise pline
Am cunoscut o-ntreagă vrajă și vraja m-a cuprins pe mine.
Sunt tânără cum nu m-ar crede, alaiul zilelor trecute
Și tinerețea mi-e balsamul și-n suflet, doruri neștiute!
Elena Cãruntu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu