Îmi esti altar
În gândul meu tu locuieşti de-o vreme
Îmagini dragi cu chipul tău surâzător,
Născute-s către tine să mă cheme
Şi-n inimă să simt cum arde dor şi dor.
Mă simt robit de frumuseţea-ţi pură
Te văd ca ultim înger pe pământ rămas...
Privirea ta mă-atrage şi mă fură
Eşti umbra ce mă însoţeşte pas cu pas.
În nopţi târzii, cănd somnul nu mă-atinge
Eu ce-am sorbit dintr-al iubirii sfânt pocal,
Simt dragostea în suflet cum mă ninge,
Şi fericirea mă inundă val cu val.
Aştept cu bucurie răsăritul
Şi am să mai întorc o filă-n calendar,
Uşor mirat că eu sunt fericitul,
Căruia tu-i oferi iubire iar, şi iar...
Îmi eşti altar... îmi eşti Dumnezeire
Tot ce mi-ai oferit în suflet mi-a rămas
Tot ce-am primit... tandreţe şi iubire,
Cu straşnic jurământ păzi-voi ceas de ceas.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu