Aversa de gutui....Popa Ines Vanda

Aversa  de  gutui Ploile nebune bețe pun în roate  Razelor de soare, bate vânt năuc,  Stele măturate, se târăsc pe coate,  În ecou de bocet printre crengi de nuc. Ceața creionează searbede crochiuri,  Orele chircite par că se comprimă,  Timpul trage sfori, îngropând nimicuri,  Cerșetorii clipei joacă pantomimă. Îmi cuvânta îngeri sub obloane trase  Peste rana frunzei, gata de cădere,  Înecați în fum, pomii fac grimase,  Jinduind în rugă dor de înviere. Ca într-o sonată scrisă cu cenușa  Restului de jar rastingnit sub haină,  Cu nuanțe-n clocot își desfată tușa  Zarea incendiată de a toamnei toană. Te cobori în mine lăstărind un vis  Cu potop de-aversă dulce de gutui,  Sărutări frivole-n muzici m-au închis,  Limpezindu-mi apa ochilor verzui. Popa Ines Vanda