E iarăși toamnă măi copile ...
A mai trecut un an copile drag
Și fără tine-i tot mai greu,
Te-am așteptat plângând pe prag
Dar n-ai venit copilul meu.
Ieri am cules porumbul de la câmp
Și am rugat vecinii să m-ajute,
Că tu mi-ai spus că nu ai timp,
Și că ți-ai dus familia la munte.
M-am bucurat că sunteți bine
Și-am lăcrimat pe prag de dor,
Le-am povestit vecinilor de tine
Și am văzut o lacrimă și-n ochii lor.
Erau prea abătuți ca să-mi răspundă
Sau poate doar invidioși,
Cum poate un străin să plângă
Pentru un om pe care nu-l cunoști ?
Apoi am înțeles durerea lor
Nu te plângeau pe tine mai copile,
Și am văzut că ochii tuturor
Se închideau în lacrimi către mine.
M-antorc pe pragul unde-am plâns
Și-și plânge nucul frunza peste mine,
Se-nchide pleoapa tristului apus
E iarăși toamnă mai copile …
Dorin Dumitru
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu