Aduceri aminteri...
Mi-aduc aminte de pârâul care,
Curgea așa frumos,domol și lin,
Pe lângă casa părintească.Oare,
De ce mi-e dor de el,de ce suspin?
În clipocitul apei curgătoare,
îmi alinam copilăria fericită.
Acuma sunt la vârsta care,
Mi-e dor de viața aceea liniștită.
Erau și flori pe malurile sale,
Mii de culori si zumzet de albine...
Așa era pârâul ce curgea la vale
Și amintirile-s atât de pline.
Mi-e dor de limpezimea apei care,
Curgea ușor prin locuri vechi,umbrite.
Am să ma duc în primăvara viitoare,
Să-mi răscolesc iar amintirile trăite....
Stefan Sitaru
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu