Eugen Stan-Birja Band-Noapte buna.mpg

"Florile fac intotdeauna oamenii mai buni, mai fericiti si mai de ajutor; ele sunt raze de soare, mancare si medicament pentru suflet.“

Luther Burbank

Ati inteles cum plange un suflet de copil?

Ati inteles cum plange un suflet de copil? Voi, oamenilor mari… nu vă-nţeleg iubirea Cântată atât de mult, cu fast şi osanale, Şi-apoi când venim noi, urmează despărţirea, Lăsându-ne pierduţi pe străzi şi prin canale. Cum de s-a strâns în voi atâta nepăsare, Atâtea jurăminte, cuvântul ce l-aţi dat ? O inimă de piatră de-ar fi şi tot tresare, Atâta umilinţă şi-atât de crunt păcat. Ce suflet poţi să ai, să laşi uitării pradă Un fir din propriu-ţi trup, atâta de fragil, Singurătăţii dar, în negura din stradă ? Aţi înţeles cum plânge un suflet de copil ? Marin Bunget

Buna Vestire, cea mai veche sarbatoare a Maicii Domnului

Impreuna cu pensionarii social democrati,in  zi de mare sarbatoare ,Buna Vestire  evocata  în calendarul creștin-ortodox pe data de 25 martie,avizitat ctitorii  religioase de insemnatate istorica deosebita  din tinuturile moldave.

Mănăstirea Sihăstria Voronei este o mănăstire ortodoxă de călugări din România, situată pe teritoriul comunei Vorona (județul Botoșani). Ea se află amplasată în mijlocul unei poieni, înconjurată numai de culmi de dealuri acoperite cu păduri seculare de stejar, fagi, ulmi și frasini, la o distanță de 2–3 km prin pădure de Mănăstirea Vorona.

Mănăstirea Probota (după denumirea veche Mănăstirea Pobrata) este o mănăstire ortodoxă din România, construită în anul 1530 în satul Probota (care aparține în prezent de orașul Dolhasca din județul Suceava) de către domnitorul Petru Rareș. Biserica mănăstirii are hramul Sfântul Nicolae (sărbătorit în fiecare an pe 6 decembrie).

Mănăstirea Războieni este o mănăstire ortodoxă din România, construită în anul 1496 în satul Războieni din județul Neamț. Ea se află la o distanță de 26 km de orașul Piatra Neamț. Biserica mănăstirii are hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil (sărbătorit în fiecare an pe 8 noiembrie).

Biserica mănăstirii a fost construită de domnitorul Ștefan cel Mare (1457-1504) în anul 1496, la 20 de ani de la Bătălia de la Valea Albă (1476), întru pomenirea oștenilor moldoveni căzuți în acea luptă.

Multumim organizatorilor!

Definiţia iubirii

Definiţia iubirii Ca vântul hoinar ]printre doruri si vise e iubirea, nu o vezi, o simţi doar mângâindu-ţi sufletul. poezie de Ioan Marginean

Ziua Internațională a Poeziei

Ziua Internațională a Poeziei este pe data de 21 martie și este declarată de UNESCO, începând din anul 1999, drept o recunoaștere a faptului că oamenii de litere și de cultură, poeții și scriitorii din întreaga lume și-au adus o contribuție remarcabilă la îmbogățirea culturii și spiritualității universale. De asemenea, „Ziua internațională a poeziei” urmărește să susțină creația poetică, stabilirea unui dialog între poezie și alte genuri ale creației, editarea și promovarea poeziei ca artă deschisă oamenilor

A XI-a poruncă

A XI-a poruncă Ascultă, priveşte şi taci!... Ascultă, să-nveţi să vorbeşti, Priveşte, să-nveţi să clădeşti. Şi taci, să-nţelegi ce să faci... Ascultă, priveşte şi taci! Când simţi că păcatul te paşte Şi glasul Sirenei te fură, Tu pune-ţi lacăt la gură Şi-mploră doar sfintele moaşte - Când simţi că păcatul te paşte!... Când simţi că duşmanul te-nvinge, Smulgându-ţi din suflet credinţa, Aşteaptă-ţi tăcut biruinţa Şi candela minţii nu-ţi stinge - Când simţi că duşmanul te-nvinge! Când braţele-ncep să te doară, De teamă să nu-mbătrâneşti, Rămâi tot cel care eşti - Aceeaşi piatră de moară - Când braţele-ncep să te doară!... Iar când, cu ochii spre cer, Te-ntrebi ce-ai putea să mai faci, Ascultă, priveşte şi taci!... Din braţe fă-ţi aripi de fier Şi zboară cu ele spre cer!... poezie celebră de Ion Minulescu

Lipit de tufa moale

Lipit de tufa moale Lipit de tufa moale de răchită Trăiesc un sentiment miraculos, Că simt cum viața, parcă răvășită, Străbate timpul încă de folos, Și-și poartă valul creasta fără sunet Peste nisipul galben și fierbinte – Senzație că liniștea dezminte Un fulger care vine și cu tunet. Un pom se lasă-mbrățișat odată Și de la frunză tremură și spune Că se petrece poate o minune Cu liniștea sticlind înfiorată, Pentru că bântui ațipit de ploaie Prin verdele de care îmi e sete, Lipindu-se de chipul meu șiroaie De lacrimi luminoase și discrete. Bujor Voinea

Speranta in iubire

Speranta in iubire Speranta e tot ce a ramas Dintr-o dragoste pierduta Atunci cand a uitat de tine Persoana mult iubita. Ramai cu sufletu pustiu Si inima ti-e franta Continuand sa crezi mereu Ca dragostea e sfanta. Cand e furtuna-n viata ta Si nori negri vezi mereu Sa-ti amintesti ca dupa ploaie Mereu apare-un curcubeu. poezie de Marius Vintilă

Singurătatea

Singurătatea Am privit, în ochi, singurătatea. Era aşezată pe podeaua casei. Ronţăia chipsuri. Am invitat-o la masa mea. De atunci, la cină, Îi spun ce se întâmplă peste zi, O întreb de unde vine noaptea Şi îi mai spun că eu singur Îmi sunt de ajuns. poezie de Octavian Mihalcea

Echilibrul dintre inimă şi minte este testul de maturitate.   Dan Surducan

Traditii si obiceiuri romanesti,

Potrivit tradiţiei populare, femeile fac în această zi mucenici în formă de opturi. Aceştia sunt duşi la biserică pentru a fi binecuvântaşi, iar apoi sunt consumaţi în familie și dați de pomană, în cinstea celor morți. În această zi se termină ciclul celor „nouă babe” (Baba Dochia moare și se transformă în stâncă) și începerea șirului „zilelor moșilor”, ce marchează începutul zilelor agricole, scrie unica.ro. Se pomenesc morții în biserică, iar o parte din bucate sunt duse în cimitire, la mormintele celor dragi, însoțite de flori și lumânări. 

 De Mucenici, nu se lucrează. În tradiţia populară se spune că, dacă vrei să fii sănătos tot anul, nu trebuie să munceşti în această zi, altminteri vei fi pedepsit de sfinţi cu 40 de săptămîni de boală. Ziua Mucenicilor este și un prilej de prognozare a vremii. Se consideră că dacă va ploua în această zi, va ploua și de Paște. În comunitățile rurale, există obiceiul de a se scoate plugul la arat, ziua de 9 martie fiind un simbol al începutului unui nou an agricol

Femeie, eşti o gingaşă făptură,

"Femeie, eşti o gingaşă făptură, Un avatar al vieţii adevărate; Mai mult decât o simplă jumătate Dintr-un întreg, cum scrie în Scriptură. Poţi fi şi mamă,şi soţie şi iubită În orice ipostază eşti fermecătoare, Surâsul tău e cald ca razele de soare; Când dăruieşti iubire tu eşti fericită." Sprincenatu Dan

Sfintii 40 de Mucenici sunt praznuiti de Biserica Ortodoxa, in fiecare an, pe data de 9 martie.

Sfintii 40 de Mucenici sunt praznuiti de Biserica Ortodoxa, in fiecare an, pe data de 9 martie. Acesti mucenici au trait in vremea imparatului Licinius (308-324), prigonitor al crestinilor. Sfintii 40 de Mucenici erau soldati crestini si faceau parte din Legiunea a XII-a Fulminata din Armenia.  Acestia nu erau doar romani de origine, ci si greci, amestecati cu armeni. Afland despre credinta lor, Agricola, guvernatorul Armeniei, i-a silit sa se inchine idolilor. Deoarece au refuzat, au fost intemnitati timp de opt zile si batuti cu pietre. Prin semne divine au fost insa intariti in dreapta credinta. Dupa aceste chinuri, guvernatorul i-a condamnat la moarte prin inghetare, in lacul Sevastiei. La miezul noptii, unul dintre cei 40 de mucenici, a iesit din apa din cauza gerului. Alergand spre baia calda, pusa de cei ce slujeau idolilor, a murit. Cei ramasi sa indure gerul au inceput sa se roage: "Ajuta-ne Dumnezeule, Mantuitorul nostru, usureaza-ne sarcina si alina iutimea vazduhului, ca spre Tine nadajduim, ca sa nu ne rusinam si sa cunoasca toti ca ne-am mantuit strigand catre Tine". In urma acestei rugaciuni s-au petrecut mari minuni: apa lacului s-a incalzit, gheata s-a topit si 40 de cununi stralucitoare au pogorat asupra mucenicilor.

De ziua ta, femeie

De ziua ta, femeie....poezie de Angelina Nădejde

De ziua ta, femeie Când te-ai născut, în prag de primăvară, Au uneltit şi zeii să le primeşti pe toate, Un trup armonios precum o lăcrămioară Scăldat în ploi cu soare de raze dantelate. Ţi-au dăruit curaj să poţi să rabzi mereu Furtunilor din viaţă cu-atâta demnitate, Tăria unei stânci să nu-ngenunchi la greu Când trebuie să stai prin ape-nvolburate. Pe chipul de lumină − un zâmbet arborat Blândeţe în privire şi-adânci sclipiri brodate, În sufletul cât cerul şi-atâta de curat Vărsat-a Dumnezeu, imensă bunătate. Dar, dintre tot ce ai, nimic nu e mai sfânt Ca sentimentul-mamă, pecetluit în tine,  Ni te-ai născut să dărui, iubire pe pământ, Femeie, tu eşti rodul, creaţiei divine. Un curcubeu îţi este întreaga ta trăire, Jertfindu-te, te-nalţi, răsplată-i mântuirea, Prinos ţi-aducem astăzi şi laudă, cinstire, E ziua ta femeie! Prin tine-i nemurirea! poezie de Angelina Nădejde

Cânta la Stupca o vioară

„Cânta la Stupca o vioară Şi lumii spus i-a fost apoi Că doina noastră-i lăcrămioară Nemuritoare pentru noi! Ea asculta plângând, pădurea Din dealurile înverzite Strângându-le în doină, toate; Minuni de Domnul hărăzite! Balada e din neam viteaz , Ce-i trăitor printre ponoare, Cu suflet mândru, pururi treaz Şi-i cel mai brav dintre popoare! Şi marea plânse dorul ei Şi adăstă lângă vioară, Iar cântecul ne-a fost temei Când am cântat-o-ntâia oară!" Ioana Voicilă Dobre 24 noiembrie 2008 "Play a violin at Stupca And the world said he was then That's our doina Lăcrămioara Immortal to us! Listen to her crying, forest From verdant hills Strângându doina them all; Miracles of the Lord give! Ballad from the noble brave, What I live among Ponoare, The proud soul, Forever awake And her most valiant peoples of the? And they miss the big drawings And await the violin, And our song was the theme When I sang a First-time! " Music: Ciprian Porumbescu - Balada for Violin, op.29 "

"Nu rupe firul unei prietenii, căci, chiar dacă îl legi din nou, nodul rămâne." -

Vreau ca fiecare zi a ta sa se inceapa cu un zambet

''Vreau ca fiecare zi a ta sa se inceapa cu un zambet si sa se termine cu un somn linistit  Vreau ca alaturi de tine sa se afle mereu prieteni devotati  Vreau ca in viata ta sa fie numai zile pline de bucurie  Vreau ca alaturi de tine sa fie mereu persoana iubita  Vreau ca ochii tai mereu sa fie umpluti de bucurie si dragoste  Vreau ca toate visurile tale si dorintele sa ti se implineasca ! Un zambet , o imbratisare si un gand curat care sa-ti lumineze sufletul ! Soare, iubire , fericire , sanatate si noroc , astea toate la un loc , pentru tine cu mult drag ti le doresc !''

Henri Gerbault. Femei tinere

Fericirea este armonia dintre ceea ce 

gândești, ce spui și ceea ce faci. 

Gandhi

                   

"Primul lucru este acela de a te accepta în mod profund pe tine însuţi. Fiecare se simte inferior într-un fel sau altul. Motivul este neacceptarea faptului că fiecare este unic. Nu se pune problema superiorităţii sau a inferiorităţii. Fiecare face parte dintr-o categorie care îi este proprie şi din acest lucru nu rezultă nicio comparaţie. Şi nu pot să-mi închipui o fiinţă care să aibă totul în această lume. Unii nu au ezitat să încerce, da r au eşuat lamentabil. Fii doar tu însuţi şi va fi suficient. –  Osho

Rondelul primăverii

Rondelul  primăverii Se-ntrec în cântec guguştiucii, Ne-anunţă ei pe noi, uitucii, Că am uitat de primăvară Şi, iată, e prezentă iară. Plouă cu picuri de chitară Ce bat discret, la geam, spre seară, Se-ntrec în cântec guguştiucii, Ne-anunţă ei, pe noi, uitucii. Senină, floare-albastră, rară, Ici, colo, codrul îl presară, Dansează mâţişorii luncii, Ies ghiocei cu frunze lucii Se-ntrec în cântec guguştiucii... rondel de Gabriela Genţiana Groza

Primăvara

Primăvara

Din somnul orb de noapte-ntunecoasă

De unde-au stat departe de frumos

Se reîntorc livezile acasă

În rochii înflorite până jos

E primăvară, iarăşi primăvară!

Pe fiecare margini de făgaş

Îşi scot strămoşii degetele-afară,

De ghiocei, de crini, de toporaşi

Se simte iarăşi mirosul câmpiei

Din nou aruncă soarele pojar

La cântecul înalt al ciocârliei

Ies roadele cu capetele-afar'

Aruncă ziua peste tot cu vrăbii

În codri cucii iară-au năvălit

Se bat cu gâtul păsările-n săbii

Şi glasurile-şi dau la ascuţit.

poezie clasică de Virgil Carianopol

Ce reprezintă mărţişorul?

Mărţişorul este o tradiţie în România, Republica Moldova şi teritoriile învecinate locuite de români sau aromâni. Obiceiuri similare sunt întâlnite în Bulgaria, Albania, Macedonia./Răspândit în toate zonele ţării, mărţişorul este pomenit pentru prima dată de Iordache Golescu, iar folcloristul Simion Florea Marian relatează în cartea "Sărbătorile la români" că în Moldova, Muntenia, Dobrogea şi unele părţi ale Bucovinei exista obiceiul ca părinţii să lege, la 1 martie, copiilor lor o monedă de argint sau de aur la gât sau la mână. 

Moneda, legată cu un şnur roşu, un găitan din două fire răsucite din mătase roşie sau albă sau mai multe fire de argint şi aur se numeşte mărţişor, mărţiguş sau marţ. Mărţişorul era pus la mâinile sau la gâtul copiilor pentru a le purta noroc în cursul anului, pentru a fi sănătoşi şi curaţi ca argintul la venirea primăverii. În unele zone, copiii purtau mărţişorul 12 zile la gât, iar apoi îl legau de ramura unui pom tânăr. Dacă în acel an pomului îi mergea bine însemna că şi copilului îi va merge bine în viaţă. În alte cazuri, mărţişorul era pus pe ramurile de porumbar sau păducel în momentul înfloririi lor, copilul urmând să fie alb şi curat ca florile acestor arbuşti.