Sarbatoarea iubirii la romani - Dragobetele.

Sarbatoarea iubirii la romani - Dragobetele.  

Pe vremuri, peste tot prin sate se auzea pe vreme asta zicala "Dragobetele saruta fetele!".

Pe vremuri, in preajma zilei de 1 martie, cel mai adesea pe 24 februarie, oamenii sarbatoreau Dragobetele. Sarbatoarea de Dragobete este considerata in popor echivalentul sarbatorii Valentine's Day.

Luna februarie era vazuta ca si luna de primavara, iar ziua de 24 era inceputul anului agricol cand intreaga natura se trezeste la viata.

Dragobete era fiul Dochiei si era un barbat frumos si iubaret, fiind o divinitate mitologica similara lui Cupidon sau Eros. Dragobete era si un zeu al bunei dispozitii, iar de ziua lui aveau loc petreceri unde de cele mai multe ori tinerii isi gaseau jumatatea si isi intemeiau familii.

Tinerii se intalneau  dimineata,in centrul satului sau in fata bisericii, imbracati in cele mai bune haine. Daca timpul era favorabil, porneau in grupuri catre padure in cautarea ghioceilor si a altor plante miraculoase. Daca era prea frig sau ploua, se adunau mai multi la o acasa si  tineau jocuri sau spuneau  povesti. 

De Dragobete se faceau logodne simbolice pentru anul urmator, iar uneori acestora le urmau logodnele adevarate. 

In padure, in jurul focurilor aprinse, tinerii baieti si fete stateau de vorba. Fetele strangeau ghiocei, viorele si tamaioase, pe care le puneau la icoane, pentru a le pastra pana la Sanziene, cand le aruncau in apele curgatoare. Daca, intamplator, se nimerea sa gaseasca si fragi infloriti, florile acestora erau adunate in buchete in timp ce se rosteau cuvintele: 

"Floride fraga

Din luna lui Faur

La toata lumea sa fiu draga

Uraciunile sa le desparti".

Fetele si femeile tinere strangeau zapada proaspata, o topeau si se spalau cu apa astfel obtinuta pe cap, crezand ca vor avea parul si tenul mai frumoase.

Uneori, fetele se acuzau unele pe altele pentru farmecele de uraciune facute impotriva adversarelor, dar de cele mai multe ori tinerii se intalneau pentru a-si face juraminte de prietenie.

La pranz, fetele incepeau sa coboare spre sat in fuga, in sudul Romaniei aceasta goana fiind numita "zburatorit". Fiecare baiat urmarea fata care ii placea. Daca tanarul prindea fata si acesteia ii placea respectivul urmaritor, cei doi se sarutau indelung in vazul tuturor. Sarutul pecetluia logodna celor doi, cel putin pentru un an de zile.

Femeile obisnuiau sa atinga un barbat din alt sat in ziua de Dragobete ca sa fie dragastoase tot anul. Aveau grija sa dea mancare buna gainilor din curte si tuturor pasarilor cerului. De Dragobete nu era sacrificata nicio vietate.

Baietii petreceau din plin de Dragobete si prin satele vecine, ca sa le mearga bine peste vara.

Sarbatoarea dragostei era socotita una de bun augur pentru treburile marunte.

Se credea ca Dragobetele ii va ajuta pe gospodari sa aiba un an mai imbelsugat,  de aceea in ziua de Dragobete, la fel ca in zilele de sarbatoare religioase,  nu se muncea, doar se facea curatenie prin case. Cele care lucrau erau fetele indraznete care chiar isi doreau sa fie "pedepsite" de Dragobete.

Se considera ca Dragobetele ocrotea si purta noroc indragostitilor si tuturor tinerilor in general.

Barbatii nu aveau voie sa necajeasca femeile si nici sa se angajeze in certuri pentru ca astfel ii astepta o primavara cu ghinion si un an deloc prielnic. 

Se mai spunea ca nu ai voie sa plangi in ziua de Dragobete pentru ca lacrimile care curg in aceasta zi sunt aducatoare de necazuri si suparari in lunile care vor urma.

In unele zone ale tarii, ajunul zile de Dragobete este asemanator ca simbolistica noptii de Boboteaza. Fetele tinere, curioase sa isi afle ursitul, isi pun busuioc sfintit sub perna, avand credinta ca Dragobete le va ajuta sa gaseasca iubirea adevarata.

Credinta populara spune ca cei care sarbatoresc Dragobetele vor fi feriti de boli tot anul.

Va dorim sa aveti parte de un Dragobete plin de iubire!