Fascinanta poveste a Drumului Mătăsii, cea mai importantă axă comercială din istoria umanităţii Citeste mai mult: adev.ro/ogx445

Timp de milenii, Drumul Mătăsii a reprezentat nu doar o axă comercială între două lumi, ci şi un liant puternic între culturi şi civilizaţii. Printre cei care au aprovizionat ţările române cu produse din îndepărata Asie s-au numărat armenii. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ Drumul Mătăsii s-a înfundat în Laos. China are probleme cu investiţiil... Drumul Mătăsii a unit culturi şi civilizaţii diferite, reprezentând totodată cea mai importantă axă comercială a lumii. Potrivit istoricilor, cei care au pus bazele acestui drum au fost chinezii, iar primii care au bătut acest drum au fost negustorii indieni, persani, sogdieni şi arabi.   Acest drum, care măsura peste 6.000 de kilometri, a ajutat practic la dezvoltarea mai multor civilizaţii care au profitat de el, cum ar fi cea chineză, indiană, persană, arabă sau otomanTimp de milenii, Drumul Mătăsii a reprezentat nu doar o axă comercială între două lumi, ci şi un liant puternic între culturi şi civilizaţii. Printre cei care au aprovizionat ţările române cu produse din îndepărata Asie s-au numărat armenii.  Drumul Mătăsii s-a înfundat în Laos. China are probleme cu investiţiil... Drumul Mătăsii a unit culturi şi civilizaţii diferite, reprezentând totodată cea mai importantă axă comercială a lumii. Potrivit istoricilor, cei care au pus bazele acestui drum au fost chinezii, iar primii care au bătut acest drum au fost negustorii indieni, persani, sogdieni şi arabi.   Acest drum, care măsura peste 6.000 de kilometri, a ajutat practic la dezvoltarea mai multor civilizaţii care au profitat de el, cum ar fi cea chineză, indiană, persană, arabă sau otomană. Numele şi l-a luat de la mătase, un material produs şi exportat de chinezi, mult râvnit în restul lumii.    Primii care au povestit în Europa despre acest material fin, strălucitor şi nemaivăzut au fost soldaţii romani, în anul 53 î. Hr. În câteva decenii, aristocraţia din Imperiul Roman a dezvoltat o adevărată obsesie pentru noul material. Romanii au ajuns să cheltuie sume colosale pentru a achiziţiona mătase, care nu avea voie să lipsească din dulapurile aristocraţilor.   Pentru a putea profita de potenţialul materialului care nu se regăsea în nicio altă zonă a lume, chinezii şi-au păstrat foarte bine secretele creării mătăsii.    Puţine erau însă caravanele care parcurgeau întregul drum. Mulţi comercianţi profitau de pieţele amenajate de-a lungul drumului. Mare parte din mărfuri erau vândute la punctele de graniţă, de unde, mai apoi mergeau mai departe şi ajungeau în Europa, la preţuri colosale.   De la mătase, la condimente, porţelanuri şi obiecte de artă  Mătasea a fost doar una dintre mărfurile râvnite de către europeni. Chinezii exportau blănuri, porţelanuri, condimente, jad, mătăsuri, bronz, fier, obiecte de artă, fructe şi legume. Aceştia se foloseau de acest drum şi pentru a importa diverse mărfuri din Europa, cum ar fi pietre preţioase, aur, fildeş, sticlă, parfumuri, fructe, legume şi textile.    Drumul Mătăsii a permis şi răspândirea religiilor importante. În China ajunge islamul, budismul şi creştinismul, prin intermediul călugărilor care se aventurează pe acest drum.    Acest traseu începe să îşi piardă din importanţă după anul 1453, odată cu stabilizarea Imperiului Otoman. Descoperirea Americilor şi stabilirea rutelor maritime alternative au diminuat importanţa drumului care lega Asia de Europa.    Mărfurile din Asia au ajuns şi în ţările române. Potrivit directorului Secţiei Istorie a Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud, multe mărfuri şi produse din Asia au parcurs acest Drum al Mătăsii şi au ajuns în ţările române cu ajutorul armenilor, care s-au şi îmbogăţit de pe urma lor.    Numele şi l-a luat de la mătase, un material produs şi exportat de chinezi, mult râvnit în restul lumii.    Primii care au povestit în Europa despre acest material fin, strălucitor şi nemaivăzut au fost soldaţii romani, în anul 53 î. Hr. În câteva decenii, aristocraţia din Imperiul Roman a dezvoltat o adevărată obsesie pentru noul material. Romanii au ajuns să cheltuie sume colosale pentru a achiziţiona mătase, care nu avea voie să lipsească din dulapurile aristocraţilor.   Pentru a putea profita de potenţialul materialului care nu se regăsea în nicio altă zonă a lume, chinezii şi-au păstrat foarte bine secretele creării mătăsii.    Puţine erau însă caravanele care parcurgeau întregul drum. Mulţi comercianţi profitau de pieţele amenajate de-a lungul drumului. Mare parte din mărfuri erau vândute la punctele de graniţă, de unde, mai apoi mergeau mai departe şi ajungeau în Europa, la preţuri colosale.   De la mătase, la condimente, porţelanuri şi obiecte de artă  Mătasea a fost doar una dintre mărfurile râvnite de către europeni. Chinezii exportau blănuri, porţelanuri, condimente, jad, mătăsuri, bronz, fier, obiecte de artă, fructe şi legume. Aceştia se foloseau de acest drum şi pentru a importa diverse mărfuri din Europa, cum ar fi pietre preţioase, aur, fildeş, sticlă, parfumuri, fructe, legume şi textile.    Drumul Mătăsii a permis şi răspândirea religiilor importante. În China ajunge islamul, budismul şi creştinismul, prin intermediul călugărilor care se aventurează pe acest drum.    Acest traseu începe să îşi piardă din importanţă după anul 1453, odată cu stabilizarea Imperiului Otoman. Descoperirea Americilor şi stabilirea rutelor maritime alternative au diminuat importanţa drumului care lega Asia de Europa.    Mărfurile din Asia au ajuns şi în ţările române. Potrivit directorului Secţiei Istorie a Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud, multe mărfuri şi produse din Asia au parcurs acest Drum al Mătăsii şi au ajuns în ţările române cu ajutorul armenilor, care s-au şi îmbogăţit de pe urma lor.    adev.ro/ogx445