"Nu regreta nimic din ceea ce ți s-a întâmplat, nici un moment neplăcut sau clipa în care te-a durut sufletul.... Zâmbește.... pentru că viața ți-a oferit niște lecții prețioase...oferindu-ți puterea să te ridici de jos.."

Liniștea........Lili Șipoteanu

Liniștea... Plutire de înger de dincolo de timp Ce-așteaptă amarnic în orice-anotimp, E-aripă ce zboară molatic prin flori, E-o rază de soare ce-ajunge la noi Când nori se adună prevestind doar furtuni, Printre grijile care ne albesc anii buni, O liniște-i multe ce-n viață nu dor, E veșnicul verde ascuns dup-un nor, E salba de stele strălucind printre nopți, E dragostea care așteaptă la porți Să între și-n viața acelora care Trăit-au prea multe furtuni de-ntristare. Tot liniștea-i visu-mplinit după zile Ce de mână cu nopți, stă ascuns în copile Și cu dorul, plecat-au pe câmpuri cu flori Împlinind ce-i iubire-mbrăcată-n fiori Ce inundă trăirea prin toamne și ierni Alungând ofilirea cu smarald din poieni, O liniște-i totul când greul apasă, E vraja ce face-a fi viața frumoasă. .

Port traditional de la Curtea Castelului Bran-Romania

Colectia Etnografica Gabriel Boriceanu  Ваш текст

Cuminti secundele

Și totuși...vine toamna...Vasile Coman

Valsul toamnei 

M-a invitat toamna la dans într-o seară,
Copacii cu frunze aurii cântau la vioară
Și n-am putut refuza o așa minunată.
Cânta despre iubiri, melodia mea preferată!

M-a invitat toamna la vals într-o noapte,
Obraz pe obraz ținându-mă aproape,
Pe adieri de vânt îmi șoptea liniștit:
"- Îmi place de tine, te-aș lua de iubit."

Ce dans minunat dansam amândoi!
Doi pași înainte și unu-napoi...
Pluteam ca fluturii albaștri, visam trandafiri,
Era valsul toamnei plin de amintiri !

M-a invitat toamna la dans... ce plăcere!
Ne-mbrățișam amândoi pân' la durere
Și norii dansau împreună cu noi!
Eram peste tot și în toate doar doi!

M-a invitat toamna la dans și un ceai,
Eram foarte răcit, aveam guturai!
Dar n-am putut să refuz o asemenea Doamnă!
- Sunteți liberă și mâine seară, frumoasă Toamnă?!

Revenire

Revenire

Cu áripa de vise plină 

cu inima vibrând de dor, 

mă-ntorc la tine cu lumină 

să-ţi mângâi inima uşor.

Clepsidrele îşi pierd nisipul 

vai, câte nopţi am irosit! 

În răsărituri îţi văd chipul 

parcă mai trist şi obosit...

Dar uită c-a trecut o boare, 

iubeşte-mi mâinile sfioase 

şi-alungă lacrima ce doare 

îmbracă sufletu-n mătase,

căci sunt aicea lângă toamnă, 

aşa voi sta pân’ la sfârşit 

şi voi rămâne aceeaşi doamnă 

de care eşti îndrăgostit!

Carmen Pasat

De câte ori se naște un gând frumos, sufletul cântă. Știi cum se aude cântecul sufletului? Auzi întâi ritmul plăcut al inimii, apoi totul se umple de lumină…
Ascultă-ți sufletul! Șterge-i lacrima când plânge și întinde-i zâmbetul când râde. Bucură-te, ești o minune!

Hrisostom Filipescu

Fiecare clipa sa iti fie un dans al soarelui
 revarsat peste sufletul tau,si fiecare pas al lui,sa te poarte spre fericire !

10 castele din Romania pe care merita sa le vizitezi....Foto: Daniel Caluian

Castelul Bran

Poate cel mai cunoscut castel din Romania, datorita legendei Contelui Dracula propulsata pe plan international de romanul lui Bram Stocker si de filmele de la Hollywood, Castelul Bran se afla pe lista de must-see a oricarui turist. Amplasat la intrarea in pasajul Rucar-Bran, castelul este o constructie impresionanta, ce adaposteste un muzeul de patru etaje unde sunt expuse colectii de mobilier, costume, arme si armuri. Aici se organizeaza ocazional petreceri tematice (bineinteles, cu vampiri), dar si expozitii si targuri cu obiecte artizanale.

Castelul Corvinilor, Hunedoara


Construit in secolul XV, pe vremea lui Iancu de Hunedoara, Castelul Corvinilor este una dintre cele mai frumoase, mai impunatoare, dar si bine conservate constructii de acest gen din tara noastra. Accesul in castel se face pe un pod de lemn sustinut pe 4 piloni masivi de piatra, plasati in albia paraului Zlasti, iar in curtea interioara se afla o biserica catolica. Castelul are 42 de incaperi, care impresioneaza prin arhitectura si detalii mincarcate de istorie, dar si prin legendele tesute in jurul acestui loc.

Castelul Peles, Sinaia


Unul dintre cele mai importante edificii istorice din Romania, cu o valoare culturala si artistica inestimabila, Castelul Peles a fost construit la initiativa primului Rege al Romaniei, Carol I, in 1874. Castelul poate fi vizitat de miercuri pana duminica, in tur putand fi admirate Biblioteca regala (cu o colectie impresionanta de carti rare), Salile de arme, Sala Florentina, denumita si Marele Salon, Apartamentul Imperial, Sala de teatru si Sala de Concerte, care gazduiesc anual numeroase evenimente culturale.

Ar trebui

Azi parcă plâng toți macii-n floare....autor:Jurca Marinela Florina

~Azi parcă plâng toți macii-n floare~

Azi parcă plâng toți macii-n floare

Și vântul îl aud strigând.

I-aș întreba ce anume-i doare

De ce-n tristețe-i vâd zăcând?

Deasupra cerul de sefir,

Se-mbracă-n norii dantelați.

Și totu-n jur e doar delir...

Furtuna lor o ascultați?

Un fulger a brăzdat văzduhul

Stau și privesc minunea lui.

Încerc să îmi alung amarul,

Simt iarăși ghiara dorului.

Un mușețel pierdut în iarbă

Se-nalță zvelt spre orizont.

Ce se întâmplă? Mă întreabă...

O buburuză-l face tont!

Dansează-n cercuri nostalgia,

Sub picături de ploaie rece.

Dar cum, tu nu îi simți magia?

Pe sub petala ta, nu trece?

Azi parcă plâng toți macii-n floare...

Și vântul îl aud spunând:

Că lumea asta, leac nu are...

Din suflet dorului nicicând!

Denis de Rougemont spune ca fericirea nu tine de “a avea”, ci de “a fi”; ea nu poate fi achizitionata, simtita, deoarece este o stare de care trebuie sa te lasi cuprins. Fericirea vine din suflet, din interior. Poti fi fericit in mai multe feluri si din mai multe motive. Poti fi fericit, multumindu-te cu putin, poti avea o fericire ametitoare si dulce in ochii altora, iar tu sa nu sa te crezi vesnic nedreptatit…Sau poti fi numai multumit, dar in sufletul tau sa fii fericit.

Floarea-de-colţ, regina Carpaţilor

Floarea-de-colţ, regina Carpaţilor

Floarea-de-colţ se întâlneşte din Pirinei până-n Himalaya. Creşte în munţi calcaroşi, pe versanţii abrupţi şi însoriţi, pe solul sărac de pe stânci. Denumirea ştiinţifică este „Leontopodium alpinum“, şi este rudă cu floarea-soarelui şi margareta.

La noi în ţară, Floarea-de-colţ creşte în Munţii Carpaţi, şi este declarată monument al naturii din 1933 şi ocrotită. Specialiştii mai spun că în Carpaţi se întâlneşte, în special, pe stâncării la altitudini mari şi este destul de uşor de identificat chiar şi de cei mai puţin interesaţi de cunoaşterea plantelor.

Bun cart înainte!” și ”Vânt din pupa!”

15 August - Ziua Marinei Române

În zi de mare sărbătoare, le mulțumim marinarilor noștri, cu mult respect, pentru profesionalismul cu care își fac datoria, le dorim multă sănătate, împliniri și 

La mulți ani!

Actorul....Daniel Vișan-Dimitriu

Actorul

Îmi place să simt cum simțeam mai demult,

Emoții, fiori și-al iubirii tumult,

E simplu, și-o fac: închid ochii și tac,

Sunt eu, sunt la fel, nu pot să mă prefac!

Eu spun ce gândesc, ce visez, ce doresc,

E greu să m-abțin să nu-ți spun “Te iubesc!”

Am ochii închiși, dar nu sunt într-un vis,

Tu poți să m-auzi, sunt real și deschis,

Îți scriu ce-am simțit, unde-am fost, mai apoi,

Mă zbat să scurtez depărtări dintre noi,

Îți caut surâsul și-un zâmbet, dar … of!

Tu te-ai îmbătat cu-n poet filozof,

Începi cu reproșuri, mă cerți, apoi fugi

Te chinui cu-n verb: “a pleca”, să-l conjugi,

Te chem înapoi, în al nostru decor,

Dar tu, furioasă, îmi spui: “Ești actor!”

Daniel Vișan-Dimitriu

Greseala facuta de romani de Sfanta Maria

Sfanta Maria sau Adormirea Maicii Domnului este sarbatoarea crestina in amintirea zilei in care Fecioara Maria a murit- 15 august. Sarbatoarea este precedata de o perioada de doua saptamani de postire.

In calendarul popular, de Sfanta Maria Mare se marcheaza trecerea de la vara la toamna, iar marinarii sarbatoresc de ziua ocrotitoarei lor, Ziua Marinei. In 15 august aproximativ 2,2 milioane de romani isi sarbatoresc onomastica. Aceasta este de fapt si greseala pe care o fac romanii, pentru ca preotii spun ca in aceasta zi este sarbatorit sfantul al carui nume il purtam si nu cei care ii poarta numele si nu se spune „La multi ani!”.

„Cinstim sfantul al carui nume il purtam. Iar urarea potrivita este: Sa porti numele sfantului cu dragoste si demnitate! La multi ani duhovnicesti in imparatia Cerurilor! si La multi si binecuvantati ani!”, a spus parintele Eugen Tanasescu, pentru Adevarul.

In plus, preotul a mai adaugat ca in acest mod il dam deoparte pe sfant incercat sa-i luam locul.

“Facem o greseala enorma: dam sfantul la o parte si ne serbam noi asezandu-ne in locul lui. Sa nu cadem in aceasta ispita! Noi trebuie sa cinstim numele sfantului prin fapte. Daca facem fapte bune, vom fi impreuna cu el. Sfintii ne iubesc pe toti, mai ales daca le purtam numele”, a explicat parintele Tanasescu.

O alta greseala pe care multi o fac in aceasta zi este sa se certe cu cineva. O veche traditie spune ca in aceasta zi este interzis sa fii certat cu cineva sau sa intri in conflict. Se spune ca in caz contrar iti va merge rau intregul an.

Trupul Maicii Domnului nu a suferit stricaciune

Trupul Maicii Domnului nu a suferit stricaciune

Despre Adormirea Maicii Domnului, adica moartea si inaltarea ei cu trupul la cer, nu gasim date in Sfintele Evanghelii, ci numai in traditia Bisericii. Aceasta este tratata in scrierile a patru parinti orientali: Patriarhul Modest al Ierusalimului, Andrei Criteanul, Gherman al Constantinopolului si Sfantul Ioan Damaschin.Maica Domnului a murit in virtutea legii omenesti. Pentru ca a fost un om ca oricare dintre noi, nu a fost ferita nici de moartea noastra. Ca orice om, Maica Domnului a trecut prin moarte, dar nu a ramas in mormant, ci a fost inaltata la cer de Fiul ei, Cel care a biruit moartea. Sfintii Parinti spun ca nu se cuvenea ca trupul ei din care S-a intrupat Dumnezeu Cuvantul sa ramana in mormant si sa fie dat stricaciunii.Prin moarte, sufletul se desparte de trup. Din acest motiv, toti cei care au devenit mostenitori ai Imparatiei lui Dumnezeu se bucura doar cu sufletul. Bucuria lor va fi deplina numai dupa invierea de obste. Maica Domnului, datorita Fiului ei, nu trebuie sa mai astepte invierea mortilor pentru a se bucura si cu trupul. Mormantul ei este gol si se face marturie si nadejde pentru noi, vestindu-ne ca si mormintele noastre vor ramane goale.

Sa ne si amuzam un pic.

Cântecul ploii....Daniel Vișan-Dimitriu

Cântecul ploii

Aș vrea să pot să-ți cânt, să fiu cu tine

acolo unde ploaia se oprește

și soarele, în suflet, îmi zâmbește,

dar nu pot azi. Nu voi putea nici mâine.

Nici tu nu poți. Te văd mergând prin ploaie

atât de tristă, dar atât de calmă,

încât prin mine, gândurile, valmă,

se-adună-n lacrimi ce se scurg, șiroaie.

Voi revărsa tristețea pe-o chitară

atunci când mâinile vor fi în stare

și nu vor tremura ca-n ziua-n care

am vrut să fac surâsul să-ți apară.

Îți voi cânta, cu lacrimi în cuvinte,

așa cum simt acum, prin vocea ploii

ce-și plânge stropii, răspunzând nevoii

acelor ce-o așteaptă să-i alinte,

Căci știu că-ți vei întoarce-atunci privirea

iar norii vor pleca spre zări, departe,

luând cu ei tot ceea ce împarte

în două, inimi ce-și doresc iubirea.

Daniel Vișan-Dimitriu

Unde-i teamă, nu-i iubire-Costache Ioanid

Unde-i teamă, nu-i iubire Costache Ioanid  Unde-i teamă, nu-i iubire, Unde-i lege, nu-i sfinţire… Legea dă ce se cuvine, Dragostea se dă pe sine! Legea dă o zi din şapte, Dragostea le dă pe toate! Unde-i lege, nu-i cunună, Unde-s robi, nu-i voie bună! Legea dă viţei pe-altare, Dragostea dă tot ce are! Legea dă a zecea parte, Dragostea le dă pe toate! Unde-i lege, nu-i iertare, Unde-i rug, nu-i îndurare! Legea iartă, dar vrea sânge, Dragostea nimic nu frânge! Legea iartă prin dreptate, Dragostea le iartă toate! Legea are zile sfinte, Dragostea-i mereu fierbinte… Legea dă porunci divine, Dragostea prin har le ţine! Legea-i truda cu simbrie, Dragostea-i Împaratie!

Prin macii de dor

Prin macii de dor

Ce hoți de vise oarbe din mine te-au furat 

Și cine te ascunde în umbre de tristețe, 

De nu-mi răspunzi în oaza nestinsului oftat 

Ce nostalgii străine te-au nins iar cu tandrețe?

Ce straie de-nserare te-au dezbrăcat de mine 

Și unde să-ți caut dorul cu suflet exilat? 

De toate-s vinovată, eu nu știu fără tine, 

Nici să-nfloresc din muguri, nici să zâmbesc curat.

Ce ore blestemate te-au rătăcit hapsâne 

De nu îți simt parfumul, nici licărul din gene? 

Pendule sacadate în amânări păgâne 

Îmi adâncesc amarul în nopți de Sânziene.

"Când întâlnesc un scritor, cititorii îl întreabă invariabil ce e adevăr şi ce e închipuire în ceea ce a scris el. După ce primesc răspunsul rămân dezamăgiţi. Dacă scriitorul le răspunde că nimic nu e inventat, ar zice ei atunci, va să zică a auzit şi el cutare întâmplare şi s-a apucat de scris, asta nu e aşa greu, sau dacă totul e imaginat, aha, va să zică scorneli. Eu însă am complicat puţin lucrurile, dându-le următorul răspuns: adevărate sunt sentimentele, ficţiuni sunt împrejurările...

"Marin Preda

"Dragostea e o forma de respect pentru divinitatea din fiecare om!" Susan Sarandon

ndon

Legenda Oltului şi Mureşului, fraţii transformaţi în râuri de lacrimi

Cu o lungime de peste 600 de kilometri, Oltul este unul din cele mai mari râuri care străbat România. Iar legenda spune că Oltul, la fel ca şi Mureşul, s-a născut din lacrimile unei împărătese, mama a doi feciori, care nu şi-a mai regăsit copiii plecaţi în lume niciodată.

Oltul izvorăşte din munţii Hăşmaşul Mare şi străbate nu mai puţin de 7 judeţe, respectiv Harghita, Covasna, Braşov, Sibiu, Vâlcea, Olt şi Teleorman. Trece prin oraşele Miercurea Ciuc, Sfântu Gheorghe, Făgăraş, Râmnicu Vâlcea şi Slatina, are o lungime totală de 615 kilometri şi se varsă în Dunăre lângă Turnu Magurele, la Islaz. Între judeţele Sibiu şi Vâlcea, pe o porţiune de aproape 50 de kilometri, râul străbate Defileul Oltului sau Valea Oltului, considerat cel mai lung defileu din ţară.  

Colectează aproape 80 de afluenţi, printre care Lotru, Olteţ, Arpaş sau Cârţişoara, iar pe Olt sunt aproape 30 de lacuri de acumulare. Potrivit www.transilpedia.ro, în perioada dacică era cunoscut sub denumirea daco-getică de Alutus iar după aceea sub cea romană de Aluta. De altfel, de-a lungul văii romanii au construit o linie de fortificaţii - Limes Alutanus - ce cuprindea castrele: Romula, Acidava, Buridava, Castra Traiana, Alutela(Arutela).

Legenda Oltului şi Mureşului, fraţii transformaţi în râuri de lacrimi

Una din cele mai cunoscute legende spune că, odinioară, într-un vârf de munte se ridicase cetatea cu două turnuri a unui împărat. Într-o vară, acesta a luat calea războiului şi nu s-a mai întors. Zadarnic şi-a trimis împărăteasa supuşi în toată lumea să-l caute, nici urmă de el. 

În urma lui, lângă mamă, rămăseseră doi feciori, atât de diferiţi încât n-ai fi spus că sunt fraţi. Dacă unul stătea în turnul de la miazăzi, celuilalt îi plăcea să stea în cel de miazănoapte, unul era mai iute din fire, celălalt era calm, liniştit. Pe cel liniştit îl chema Mureşul iar pe celălalt, Oltul. 

Într-o zi, fraţii au decis să plece să-şi caute tatăl. Deşi i-au promis mamei că nu se despart pe drum, unul a luat-o într-o direcţie iar celălalt, în partea opusă. Într-un final, când li s-a făcut dor unul de celălalt, au încercat zadarnic să se regăsească.

Acasă, mama realizează că cei doi şi-au încălcat promisiunea şi au plecat în direcţii diferite. Pleacă să-i caute, dar în zadar. Desznădăjduită, împărăteasa începe să plângă, iar de la plânsul mamei lor şi Oltul şi Mureşul, s-au prefăcut în două râuri. Oltul a tot alergat printre stânci, spumegând, iar Mureşul a luat-o în altă direcţie, curgând liniştit, între şesuri

1001 DE NOPTI ep.28

1001 DE NOPTI ep 27

„Iubesc cafeaua fiindcă îmi dă iluzia că mă poate trezi”. Lewis Black

Târgul de la Tupilați

Târgul de la Tupilați

” Langa Hanul Ancutei ,mai precis intre acesta si apa Moldovei ,se afla un teren plan , parca anume facut pentru târg, pentru expozitie de marfuri ,târg de animale,loc pentru incercarea capacitatii lor de tractiune sau iuteala...Iarmarocul din Tupilati era vestit ,el atragand o mare masa de oameni .Aici dupa costumele lor ,se observa clar intalnirea oamenilor din zonele cele mai diferite. Intre scenele memorabile consumate langa legendarul han este si acea legata de persoana lui Vasile Alecsandri ,care-si avea mosia nu departe,la Mircesti.Poetul a venit la marele propietar Lascar Catargiu, intervenind ca la iarmarocul de pe moșia Tupilatilor sa nu se mai vânda robi.Piața robilor se afla langa piata vitelor . Pentru a-l indupleca ,Alecsandri i-a daruit ,in schimb ,o buna parte din lunca Moldovei,care si azi poarta numele de ”șesul lui Alecsandri”. ( fragment din lucrarea ”Tupilati -oameni si locuri ”

de Leonte Ronica )

Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!" de Radu Gyr

Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!"

de Radu Gyr

Nu pentru-o lopată de rumenă pâine,

nu pentru pătule, nu pentru pogoane,

ci pentru văzduhul tău liber de mâine,

ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Pentru sângele neamului tău curs prin şanţuri,

pentru cântecul tau ţintuit în piroane,

pentru lacrima soarelui tău pus în lanţuri,

ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Nu pentru mânia scrâşnită-n măsele,

ci ca să aduni chiuind pe tăpşane

o claie de zări şi-o căciulă de stele,

ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Aşa, ca să bei libertatea din ciuturi

şi-n ea să te-afunzi ca un cer în bulboane

şi zarzării ei peste tine să-i scuturi,

ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Şi ca să pui tot sărutul fierbinte

pe praguri, pe prispe, pe uşi, pe icoane,

pe toate ce slobode-ţi ies înainte,

ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Ridică-te, Gheorghe, pe lanţuri, pe funii!

Ridică-te, Ioane, pe sfinte ciolane!

Şi sus, spre lumina din urmă-a furtunii,

ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! 

"Femeia este al cincilea anotimp, în care natura se odihnește, amintindu-și toate florile primăverii, toate privighetorile verii, toți strugurii toamnei și toate ninsorile iernii."

Grigore Vieru

Sute de bătrâni își așteaptă moartea în aziluri,

Sute de bătrâni își așteaptă moartea în aziluri, iată un caz extrem de special!

Acești bătrâni așteaptă doar puțină atenție, măcar o vizită pe lună, de la cei dragi. În ziua în care acest bărbat a murit, asistentele au găsit printre lucrurile lor ceva care le-a făcut să plângă. 

Pe o foaie erau scrise cuvintele: 

,,Ce vezi tu, asistento? Ce vezi?

Ce crezi, când te uiți la mine?

Un bătrân prostuț, capricios...

Cu o viață neînțeleasă, cu privirea absentă?

Care consumă degeaba mâncarea, când tu strigi „Străduiește-te!"

Crezând că el nu observă ce faci tu.

Care mereu își pierde ciorapii și pantofii?

Care nu insistă...

Permițându-ți să faci cu el ce vrei tu?

Care nu are cu ce-și umple ziua, decât cu baia și mâncarea?

Așa crezi tu? Acestea vezi tu?

Deschide ochii, asistento. Tu nu mă vezi.

Îți voi spune cine sunt eu, chiar și stând aici tăcut

Supunându-mă regimului vostru, mâncând doar ce vreți voi.

Iată cum sunt un băiețel de 10 ani locuind cu tata și mama, cu frații și surorile mele. 

Ne iubim unii pe alții. 

Iată-mă-s un tânăr de 16 ani, cu picioarele înaripate,

Visând să-mi întâlnesc în curând dragostea vieții mele. 

Iată-mă-s mire, care are 20 de ani și căruia îi saltă inima,

Ținând minte jurămintele, pe care a promis să le îndeplinească. 

Iar acum am 26 de ani și am un copil. 

Copilul meu, care are nevoie de îndrumarea, protecția mea și de o casă. 

Iată că am împlinit și 30 de ani! Micuțul meu a crescut repede,

Suntem uniți prin legături indestructibile.

(...)