,,Par venind dintr-un alt veac,
Osteniţi, cărând trăiri,
Sunt bătrânii care zac
Îngropaţi în amintiri.
Asfinţituri tremurânde,
Dor adânc de neputinţe,
Şi în inimi sângerânde,
Stau ascunse-ades dorinţe.
Ochi, ce-au strălucit odată,
Pânze ţes fără oprire,
Iar de lacrimi, sărutată,
E plăpânda lor sclipire.
Totu-i ruginit de viaţă,
Tremur e în tot şi-n toate,
Zile fără de speranţă,
Numai sufletul se zbate.
Omule ce-ai fost cândva
Răsărit în vârf de creste,
Plec genunchii-n faţa ta,
Scrisă-n file de poveste!,,."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu