Mister nedeslușit. Maria Lătărețu a murit pe scena unui cămin cultural din Botoșani!

Mai multe legende s-au țesut în jurul dipariției celei alintate „Privighetoarea Gorjului”, iar pentru cei care au încercat să deslușească misterul un singur lucru este cert: a murit după ce a cântat „Vă las cântecele mele!”  Amatorii, iubitorii și chiar specialiștii în folclorul românesc nu au putut oferi niciodată un răspuns la întrebarea: „Cine a fost mai mare: Maria Tănase sau Maria Lătărețu?”. Evident, nimeni nu se poate hazarda să vorbească, însă mulți dintre cei care le-au ascultat pe cele două voci de aur ale muzicii populare spun că „privighetoarea Gorjului” a fost regina neîncoronată a genului. Maria Lătărețu a avut o viață fabuloasă, însă cea mai controversat moment al vieții sale avea să fie  cel petrecut în seara zilei de 27 septembrie 1972. În acele vremuri marii artiști ai țării erau obligați să meargă în turnee maraton prin toate cotloanele României pentru a le oferi oamenilor muncii din fabrici, uzine și ogoare câteva momente de relaxare. În ciuda celebrității de care se bucurau, artiștii erau nevoiți să suțină spectacole în căminele culturale din comunele „înfloritoare” ale patriei, programul vedetelor de-atunci fiind de-a dreptul epuizant. Într-un astfel de turneu Maria Lătărețu și-a găsit sfârșitul. Se întâmpla la Românești, o comună din județul Botoșani. Oamenilor din Românești li se promiseseră două concerte, iar marea noastră artistă nu se afla într-o stare bună. Acuza o migrenă puternică, dar asta n-a împiedicat-o să meargă în obișnuitul tur al localității, de dinainte de spectacol pentru ca oamenii din zonă să vadă vedetele ce tocmai sosiseră în satul lor. Durerea de cap a continuat s-o chinuie pe cântăreață, iar ceilalți artiști aflați în turneu alături de ea au sfătuit-o să meargă la un medic. A refuzat din start, fiind convinsă că totul va trece. „Am plecat pe la două, trei. Că ne duceam mai înainte, să ne vadă lumea că am ajuns. Până puneam instalaţia, până ne schimbam de spectacol, ne aşezam pe scenă, trecea timpul. Noi aşa ajungeam, cam cu o oră înainte de spectacol. Le ziceam la copii: măi, vrei să intri la spectacol? Du-te şi anunţă până în capătul satului că au venit artiştii. Dar lasă căciula aici. Şi când vii, îţi dau căciula înapoi şi te bag în sală fără bilet. Aşa făceam", a povestit pentru Jurnalul Național, Ionel Schipoancă, unul dintre artiștii aflați alături de Lătărețu. După ce au ajuns la Românești, uriașa artistă a avut nevoie de o perioadă de liniște înainte de concert. Lumea venea puhoi săre căminul cultural din localitate, iar ea, Maria Lătărețu, se pregătea pentru ceea ce avea să-i fie cântecul de lebădă. „Ea ne-a chemat înainte de spectacol. A venit pe scenă la noi, că noi ne aranjam pupitrul, scaunele şi, spre surprinderea noastră, ne-a rugat să dăm toate tonalităţile cu un ton mai jos. Dacă, de exemplu, ea cânta în Fa major, să dăm în Mi major. Că n-o ajuta vocea. Nici atunci nu ne-am gândit că e ceva grav şi cum se va termina, tragic, acel spectacol", a rememorat Dumitru Amarghioalei pentru Jurnalul Național momentele de dinaintea spectacolului. La ora 17.00, spectacolul s-a pornit și până la final nimic nu dădea de bănuit că o dramă se va întâmpla. Tot acum apar și cele două variante despre cum artista a părăsit lumea căreia i-a lăsat cântecele sale. Maria Ciornea, secretara Primăriei din Românești, declară în cartea "Maria Lătăreţu, privighetoarea nepereche" şi susţine şi azi: "Maria Lătăreţu încheia spectacolul cu ultima dumisale creaţie, «Vă las cântecele mele». Când totul părea că decurge normal, dintr-odată dânsa a avut un uşor tremurat, după care s-a prăbuşit instantaneu pe scenă".