Zambeste iubito......poezie de Nicu Stancu

***  Zambeste iubito... Zâmbeşte, iubito, şi-aprinde sclipirea din ochii de vis, Zâmbeşte şi-ascunde tristeţea uitată de vremi în abis. Măruntele griji ce te-apasă le-aruncă cu şarm la gunoi, Zâmbeşte icoanei că drumul spre neant îl străbatem în doi. Zâmbeşte furtunii în treacăt, ce riduri pe frunte ne sapă, Gândind ca în viaţă sunt simple vârtejuri în cana de apă. Ridică privirea spre-nalturi și trece prin nori spre senin, Zâmbeşte naivelor arcuri ce-aruncă săgeţi cu venin. Refrenul din cântecul sorţii iubeşte-l, iubito, cu foc, Zâmbeşte speranţei de-o clipă și clipa opreşte-o în loc. Arginţi furişaţi pe la tâmple vor râde şi cere tribut Oglinzii cu cioburi de viaţă și viaţă cu timpul pierdut. Simte, iubito, şi-aprinde sclipirea din ochii de vis, Zâmbeşte şi-ascunde tristeţea uitată de vremi în abis. Măruntele griji ce te-apasă le-aruncă cu şarm la gunoi, Zâmbeşte icoanei, că drumul spre neant îl străbatem în doi