Tradiţii şi superstiţii în Săptămâna Mare

Zilele care premerg Învierii Domnului sunt pentru români o ocazie de a se pregăti duhovniceste pentru una dintre cele mai mari sărbători creştine. Pe lângă rânduielile bisericeşti, credincioşii respectă cu sfinţenie, în Săptămâna Mare, şi o serie de obiceiuri populare, convinşi că, astfel, vor avea sănătate şi noroc tot anul..  Ouăle se vopsesc în Joia Mare   Se spune că ouăle înroşite în Joia Mare au puterea de a-I proteja pe cei ai casei de rele şi că nu se strică. Gospodinele evită să vopsească ouă în Vinerea Mare întrucât în această zi nu este bine să munceşti.      Nunta urzicilor   Nu se consumă urzici şi oţet înainte de Paşte. Joia Mare este ziua în care încep să înflorească urzicile, iar plantele nu mai sunt comestibile, dar credincioşii pun interdicţia pe seama faptului că  că Mântuitorul Iisus Hristos a fost bătut cu urzici şi obligat să-şi umezească buzele în oţet.     Spălatul picioarelor    În Joia Mare, în unele mânăstiri, stareţul reproduce un gest al Mântuitorului Iisus Hristos de dinainte de Cina Cea de Taină. În smerenie, stareţul spală piciorele a 12 monahi din mânăstire, aşa cum Iisus Hristos a spălat picioarele discipolilor săi.      Nu se doarme în Joia Mare   În credinţa populară, cine doarme în Joia Mare va fi leneş tot anul. De asemenea, se spune că aceste persoane nu vor reuşi să ducă un lucru la bun sfârşit, chiar dacă sarcina este una destul de uşor de îndeplinit.     Moşii de Joimari sau întoarcerea morţilor acasă   În lumea satului românesc a dăinuit credinţa că cei trecuţi la cele veşnice se întorc la vechile lor locuinţe în Joia Mare. De aceea, în această zi, femeile împart la biserică sau la cimitir colaci, fiertură de grâu şi chiar ouă roşii. Noaptea, cei care au pierdut pe cineva drag aprind focuri din boz şi nuiele în curte, pentru ca sufletele morţilor să găsească mai uşor drumul spre casă. În unele sate din Vâlcea şi Dolj, cei care au pierdut pe cineva drag scot în curte paturi, mese şi scaune pentru cei care au trecut la cele veşnice. Pe fiecare masă se pune un blid cu mâncare sau apă şi linguri de lemn. În această zi nu se spală rufe întrucât există credinţa că morţii vor primi, în loc de pomană, apa murdară.    Post negru în Vinerea Seacă     Credincioşii cred că dacă ţin post negru în Vinerea Seacă vor fi feriţi de rele şi vor fi sănătoşi pe tot parcursul anului. Oamenii din Moldova şi Bucovina cred că dacă ţin post negru se vor vindeca de bolile de piele.     Nu se merge la frizer în Vinerea Mare   Superstiţioşii evită să se tunda în Vinerea Mare întrucât se tem că le va muri cineva din familie. Există însă şi zone din Moldova, de exemplu, unde oamenii cred că vor fi feriţi de durerile de dinţi dacă merg la frizer în această zi.    Trecerea pe sub Masă    Credincioşii care merg la biserică în Vinerea Mare pot trece în genunchi pe sub masa cu Sfântul Epitaf, pentru a le fi iertate păcatele.  Trecerea pe sub Masă simbolizează şi coborârea în mormânt a Mântuitorului.      Lumânările de la Înviere, talismanul casei   Lumânările cu care s-a luat lumină în noaptea de Înviere sunt considerate un adevărat talisman al casei. Se spune că cei care au probleme vor primi un ajutor divin dacă aprind lumânările în faţa unei icoane. De asemenea, în unele zone, oamenii aprind aceste lumânări atunci când vor să se oprească furtuna.       Spălatul pe faţă după Învierea Domnului   În prima zi de Paşte, dimineaţa, în unele zone din ţară s-a păstrat datina spălării pe faţă cu apa dintr-un vas în care s-a pus un ou înroşit, o monedă de argint sau un fir de busuioc. Conform obiceiului, pentru a fi frumoşi şi îmbujoraţi tot anul, credincioşii îşi freacă apoi ambii obraji cu oul roşu.    Bătrânii cred că cei care ciocnesc ouă în prima zi de Paşte se vor întâlni şi pe lumea cealaltă. Potrivit tradiţiei, cei mănâncă un ou cu două gălbenuşuri îşi vor găsi ursitul până la sfârşitul anului.   adev.ro