La mulţi ani.Sa aveti un an mai bun plin de sanatate , dragoste si bucurii alaturi de cei dragi

Nicu Alifantis-Te uita cum ninge decembre

 

  

LA MULTI ANI! ...

LA MULTI ANI! ... iti trimit  gandurile mele sincere in noaptea dintre ani , si rog anul 2o15 sa-ti aduca sanatate,bucurii,impliniri  si multa iubire! -

Vine o vreme...poezie Marin Sorescu:

Vine o vreme Când trebuie să tragem sub noi O linie neagră Şi să facem socoteala. Câteva momente când era să fim fericiţi, Câteva momente când era să fim frumoşi, Câteva momente când era să fim geniali, Ne-am întâlnit de câteva ori Cu nişte munţi, cu nişte copaci, cu nişte ape (Pe unde-or mai fi? Mai trăiesc?). Toate acestea fac un viitor luminos - Pe care l-am trăit. O femeie pe care am iubit-o Şi cu aceeaşi femeie care nu ne-a iubit Fac zero. Un sfert de ani de studii Fac mai multe miliarde de cuvinte furajere, A căror înţelepciune am eliminat-o treptat. Şi, în sfârşit, o soartă Şi cu încă o soartă ( de unde-o mai fi ieşit?) Fac două (Scriem una şi tinem-una, Poate, cine ştie, există şi viaţa de apoi).

Plugusor umoristic

Plugusor umoristic Aho, aho! Mâine anul se-noieste Plugusorul se porneste Si începe-a colinda Pe la case a ura. Iarna-i grea, omatu-i mare, Semne bune anul are, Semne bune de belsug Ca si brazda de sub plug. Mânati mai, hai, hai, hai!

Flori de gheata....poezie de Felicia Feldiorean

Motto: Flori de gheaţă la fereastră, S-au oprit la casa noastră, Să ne dea la fiecare, Pentru suflet, câte-o floare. Flori de gheaţă peste lume, Flori de gheaţă peste văi, Simfonie de viaţă, Flori de gheaţă-n ochii tăi. Flori de gheaţă peste sate, Flori de viaţă de Crăciun, Şi flori de colind uitate, Când tot omul e mai bun. Flori de gheaţă la căsuţe Şi în plete de copii, Flori de viaţă la măsuţe, Şi Iisus printre cei vii. Flori de gheaţă peste suflet, Flori de gheaţă pe obraji, Simfonie de lumină În pădurea cea de brazi. Flori de gheaţă vă colindă, Vă aduc Crăciun frumos, Sănătate-n toată casa, Şi un An Nou luminos. Să vă fie Sărbătoare, Sufletul şi inima, Şi în dar la fiecare, La fereastră câte-o stea

Noroc întemniţat ...poezie de Violetta Petre

Noroc întemniţat Mi-e norocul prins în gheare de-ntuneric şi mi-e frig S-a împiedicat, când soarta l-a trimis să mi se-arate Şi-a rămas ca o părere, aşteptându-mă să-l strig Strâns în laţuri înghimpate, printre ochiuri să înoate... L-a îndoliat secunda ce pândea la colţ de viaţă Să-i oprească destinaţii şi să-l părăsească-n drum Într-o zi atât de goală, când şi gândurile-ngheaţă Eu aştept încă, norocul într-un vers cu ce şi cum Cu o iarnă-n braţe goale, cu-n Crăciun fără colind În păduri fără izvoare şi cu brazi tânjind spre sus Cu o stea nemuritoare după care-alerg s-o prind Să le-o dăruiesc, de-or vrea-o, Maicii Lui sau Lui Iisus... Poate-şi vor aduce-aminte c-am avut şi eu, cândva Spinii aşezaţi pe frunte şi o lacrimă de sânge Şi norocul meu-potcoavă mi-l vor dezîndolia Că mă doare umbra morţii ce m-atinge şi mă strânge Ca o menghină de foc...Ghimpii mi se-nfig în vise Găuri negre vin potop şi nu am unde m-ascunde Un deşert m-a găzduit, infinit cu oaze-nchise În genunchi mi-e locu-ales, unde doliul mă pătrunde... Doar un glas aştept să-mi şteargă un coşmar ce-l am demult Însă nu mă strigă nimeni, deşi tot aştept şi-ascult....

Această lume ti doresc destul …

Această lume ti doresc destul … Mi s-a întamplat să aud un schimb de cuvinte între o mama si fiica ei în ultimele momente ale despărțirii pe aeroport. Tocmai se anunța plecarea. Lânga poarta de securitate, s-au îmbrațișat și mama i-a spus “Te iubesc și îți doresc destul ! ” Fata, zâmbind, i-a raspuns: “ Viața noastră împreună a fost mai mult decât destul. Dragostea ta a fost tot ce mi-am dorit vreodată. Iți doresc deasemenea destul, mama ! ”

Istoria ţiganilor din Ţările Române:autor: Daniel Dieaconu

Pentru a defini etnonimul "tigan" apelam la prestigiosul "Oxford Dictionary" si aflam ca "gipsy" (termenul folosit de englezi) este "member of a wandering race (called by themselves Rommany) of Hindu origin with dark skin and hair, living by basket-making, horse-dealing, fortune telling etc." Este o definitie realizata la sfarsitul secolului al XX-lea, cand misterul originii lor a fost in mare parte elucidat. Dar, in continuare, circula mai multe ipoteze privind originea si procesul imigrationist spre Europa al tiganilor. Denumirile tiganilor Termenul "tigan" este unul greco-bizantin - atsigani - de neatins (din verbul athiggainein - a nu atinge), dat unei secte crestine din secolul al VIII-lea din Frigia, ai carei adepti considerau o intinare contactul cu anumite obiecte sau numai vederea lor. Printr-o rastunare de sens este atribuit tiganilor. Grecii i-au numit "atsigani" si "cativeli", turcii le ziceau "arami" si "thingenes", ungurii i-au numit "czigany" si "faraontseg", italienii - "zingari", germanii - "Zigeuner", portughezii - "ciganos", popoarele slave - "tigani", francezii - "vomi" si"bohemiens", englezii - "gipsy", popoarele nordice - "tartares" si "saraceni", belgienii si olandezii - "idolatres" si "heiden", spanolii - "gitanos" si "egipsyano". Constatam ca numele exprima o posibila provenienta. M. Block scria in 1938: "La Egipt ar trebui sa ne gandim vazand proportiile impozante ale pieptului la femeia tiganca; asemanarea in destinele seculare ar vorbi de o origine iudaica; aspectul exterior, felul aparitiei ar viza pe tatari, mongoli. Aceasta ar fi dus adevar la oarecari convingeri daca tiganii n-ar fi avut idiomul lor particular". intr-adevar, limba tiganilor a fost cea care a oferit argumente privind originea lor: India. In 1763, Istvan Valvy, student maghiar la Universitatea din Leyden, cunoaste trei indieni din Malabra si constata asemanarea intre limba tiganilor din Ungaria, din districtul Comorn si limba indienilor malabrezi. La astfel de concluzii au ajuns si filologii germani I.C. Rudier si Kraus Zippel si istoricul Grellman - origine industana6. J.J. Vaillant, in 1857, mentiona inrudirea limbii tiganilor cu limba neoariana din India de nord. Istoricii si istoria tiganilor In spatiul romanesc, cel care le-a acordat primul atentia sa a fost Dimitrie Cantemir, dar acesta se arata dezorientat in ceea ce priveste originea lor, iar D. Fotino, care le dedica spatii importante in "Istoria Daciei" din anul 1819, nu pomeneste despre locul de unde au venit in tarile Romane. M. Kogalniceanu, realizatorul unui prim studiu referitor la tiganii din tarile Romane in anul 1837, introduce in istoriografia romanesca cercetarile scolii germane de istorie, afirmand originea lor indiana. Pe aceeiasi pozitie s-au aflat si alti autori romani: M. Statescu (1884), Dimitrie Dan (1893), A.D. Xenopol (1895), N. Iorga (1930), G. Potra (1939), I. Chelcea (1944), A. Gonta (1986), V. Achim (1998) etc.

Bradul de crăciun de-a lungul istoriei.

De când a fost folosit pentru prima  oară pentru a marca Sărbătorile de iarnă,  în Letonia, în secolul al XV-lea, pomul  împodobit a devenit unul dintre cele mai  importante simboluri ale Crăciunului. historia.ro/galerii-foto/bradul-craciun-lungul-istoriei

Flori pentru vizitatori!

Ionela Prodan....Din bucata mea de paine

Corala Trinitas- Predania -Angela Gheorghiu -Katharsis--Madrigal-Zamfir

Scrisoare de la un profesor de religie către elevii săi Am să vă spun un lucru extrem de sensibil și anume, știm că Mântuitorul nu a râs niciodată în viața Sa de pe pământ, dar a schițat un zâmbet doar o singură dată și asta a fost atunci când un tânăr ca voi L-a întrebat cum să facă și el ca să se mântuiască. Mântuitorul a zâmbit din două motive esențiale și anume, primul a fost acela că această întrebare i-a fost pusă de un tânăr, iar al doilea motiv este acela că tânărul acesta a întrebat sincer, din toată inima, cu alte cuvinte, între sutele de preocupări și-a făcut loc și pentru acest gând de aceea l-a privit cu drag. Trăim o lume a distrugerii, a fragmentarismului în ființa noastră umană, s-a schimbat sensibilitatea , s-a răsturnat brusc întregul sistem de valori, iar lumea toată, infectată este cu totul alta. Voi tinerii simțiți asta în adâncul inimilor voastre și, faceți tot ce este posibil să o schimbați; iar în această ”mișcare revoluționară de schimbare”, ajutați de energia și avântul fantastic pe care il aveți, primiți fără discernământ tot ce este nou ca singura șansă de refacere a lumii, și vă angajați cu toată ființa în acest ”nou”, iar dorința arzătoare nu vă dă timp de gândit și de scormonit sub ambalajul Noului.  Picasso, celebrul pictor, spunea că arta lui, cubulețele ce le vedem sunt, de fapt, cioburile unui întreg ce a existat cândva – pentru el arta este distrugerea formei. Iată cum pictura lui este expresivă pentru lumea modernistă, pentru că cioburile acelea rămân împrăștiate, ele nu creează o nouă formă mai bună, pentru că omul nu și-o poate defini, el doar tânjește după ea și stă cu cioburile alea stricate în fața lui. Tot ce a fost cândva s-a dărâmat, dar nimic nu s-a făcut înapoi.

Prietenie

Omul de zăpadă ...de Ion Sebastian

Omul de zăpadă Sprijinit într-un toiag Stă-n ogradă un moșneag Poartă-n cap o oală veche Răsturnată pe-o ureche Ochii negrii și lucioși Sunt cărbuni din vatră scoși  Nu-i lipsește nici lulea Parcă pufăie din ea. Iar pe piept perechi, perechi Are un șir de nasturi vechi. Și mai are un nas roș Ca o creastă de cocoș.

Albumul "Cafe Del Mar"

Albumul "Cafe Del Mar"

"Tu n-ai vazut padurea, copile drag al meu...versuri de George Cosbuc

Tu n-ai vazut padurea, copile drag al meu,  Padurea iarna doarme, c-asa vrea Dumnezeu. Si numai cate-un viscol o bate uneori, Ea plange atunci cu hohot, cuprinsa de fiori. Si tace-apoi si-adoarme, cand viscolele pier,  In noaptea asta insa, vin ingerii din cer. Si zboara-ncet de-alungul padurilor de brad, Si canta-ncet si mere si flori din san le cad. Iar florile s-anina de ramuri pina jos Si-i cantec si lumina si-asa e de frumos! Iar brazii se desteapta, se mira asta ce-i, Se bucura si canta ca ingerii si ei. Tu n-ai vazut padurea, copile drag al meu, Dar uite ce-ti trimite dintr-insa Dumnezeu. Un inger rupse-o creanga din brazii cu faclii, Asa cum au gasit-o, cu flori si jucarii. Departe intr-un staul e-n fasa-acum Iisus, Si ingerii, o, cate si cate i-au adus. Dar el e bun si-mparte la toti cati il iubesc, Tu vino, si te-nchina, zi: “Doamne-ti multumesc”.

Doare...poezie de Vio Petre

Doare S-a frânt ţipătul în fulgere şi tunete în mine resturile tale îşi caută locul undeva sub umbra dorinţei de a te abandona  braţele mele te aşteaptă încă să îmbrace braţele tale vitraliul se sparge când ruga-i atinge lumina blue mormon îşi răneşte aripile în dansul morţii şi albastrul curge în fluvii decolorate peste mine îmi tatuez cu tine graniţele pe care le-ai desenat  ca să mă doară de câte ori vreau să trec dincolo de tine bat clopotele vecerniei  s-au încurcat sentinţele în îngenuncherea serii icoanele scapă câte-un scâncet la fiecare atingere de frunţi  genunchii-mi sângerează pe dalele îngheţate şi tu îmi sfâşii ruga de-aş putea să te desfac în bucăţi de blestem să te arunc la răscruce de mine şi eu să rămân cu doliul violet  să-mi curgă printre degete născându-mă ninsoare la marginea umbrei tale şi să te ning şi să te doară

Lumina si culoare!

Romulus Vulpescu - Ruga mea de seara

Ruga mea de seara Ingaduie, Doamne, sa-mi inchei Rugaciunea de seara ca de-obicei: "Bunule Dumnezeu, Cind ai sa vrei Sa ma chemi la Tine, Rogu-Te sa-l iei Mai intii pe ciinele meu, lasindu-ma-n viata pe mine: Murind eu ar suferi el Veghindu-mi crucea de la capatii. Si sa nu ma socoti misel, Dar fie-mi oricit de greu, Parinte,-ndura-Te-a-mi harazi, Dupa ce si-o da sufletul, inc-o zi: Ca moartea lui s-o pling eu."

La mulți ani doamnei Stela Popescu, multă sănătate și fericire!

La multi ani! TStela Popescu s-a nascut pe 21 decembrie 1935, in Balti, Basarabia. A realizat cupluri celebre alaturi de Stefan Banica si Alexandru Arsinel, reusind sa se mentina in topul celor mai iubiti actori ai scenei romanesti timp de bine de jumatate de veac. Stela Popescu s-a nascut intr-o f amilie de invatatori modesti, iar prima amintire pe care o are bine intiparita in memorie este invadarea Basarabiei de catre armata rusa. Atunci, in 1940, tatal ei considerat intelectual, deci dusman de clasa, este deportat in Siberia, iar mama se refugiaza, impreuna cu fiica in Romania, la Brasov.  „Dupa ce ne-am refugiat din Basarabia, din pricina razboiului, am fost repartizati in Ardeal. De acolo, am o amintire foarte trista. Ni s-a dat o camera la o familie de sasi, care nu intelegeau ce se intimpla in Basarabia. Intr-o zi, sasii au taiat un porc si mama i-a rugat sa ne vinda si noua doua kilograme, ca sa avem ce pune pe masa de sarbatori. Ei bine, a primit urmatorul raspuns: . Nu au trecut nici trei luni, au venit rusii peste noi, in ’44, au luat fetele si baietii de 16-17 ani si i-au dus la Dombas, unde nu erau lasati nici sa mearga la toaleta. Si, pe urma, cine plingea pe umarul mamei mele? Persoana care ii spusese: ... Mama nu i-a replicat decit atit: “… Cu toate ca adolescenta i-a fost marcata de drama razboiului, Stela Popescu isi aminteste o intimplare ce ii readuce zimbetul pe buze. „In copilarie, eram un baietoi si sfisiam toate rochiile. Dar, de fiecare data cind imi aducea un lucru nou, mama scotea rochia cea veche, o calca, o apreta si o punea pe umeras. Pe urma imi spunea: . Si avea mare dreptate“, a povestit actrita pentru revista VIP. In 1953, sustine examenul de admitere la facultate si este repartizata la Facultatea de Limba Rusa „Maxim Gorki“, la care renunta dupa un an si jumatate cand intra in echipa Teatrului Ministerului de Interne. In 1956 este admisa la Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica, iar in paralel continua sa sustina spectacole de teatru. La sfarsitul facultatii, este repartizata la Teatrul din Brasov, acolo unde ajunge sa sustina 400 de spectacole pe an. Din 1963 pana in 1969 joaca la Teatrului de Revista "Constantin Tanase".  In 1969, Stela paraseste Revista si se angajeaza la Teatrul de Comedie, ceea ce nu o impiedica sa continue colaborarea cu Radiodifuziunea Romana (pe atunci Radioteleviziunea) din 1963 pana in prezent. In paralel, sustine si o colaborare cu Revista Romaneasca, sub condeiul lui Mihai Maximilian, cu care avea sa se casatoreasca in 1969, la putin timp dupa divortul de Dan Puican. Totodata, joaca in celebrul serial "Boema" de la Gradina Boema, spectacole care se inscriu in peisajul anti-putere pentru vremea aceea, cu succes de public foarte mare.