Cargo - Daca ploaia s-ar opri

Ion Suruceanu - Ce seara minunată

Problemele societății ilustrate în 23 de fotografii. Imagini şocante care reflectă adevărul!

De cele mai multe ori ne punem problema de ce în societate există diferențe foarte mari între oameni, gesturile acestora și rasa și banii lor.

Artistul polonez Pawel Kuczynsky a încercat să arate cum este lumea, folosind ironia și umorul ( de cele mai multe ori un umor caustic).

Atunci când privești creațiile artistului este imposibil să nu simți revolta împotriva unei lumi care se robotizează, digitalizează, iar unele fapte sunt făcute exact ca un proces mecanic.

Pawel Kuczynski a vrut să demonstreze prin desenele lui hibele și apucăturile murdare ale lumii în care trăim. Astfel, artistul aruncă în luptă imagini care au scopul de a contracara alte imagini, iar desenele lui dărâmă o imagine a unei societăți care a ajuns în pragul imploziei.

Noi vă prezentăm câteva dintre creațiile marelui artist, imagini care sigur vă vor pune pe gânduri și pe voi.

1. Manipularea vine de la cine nu te aștepți.

2. Cam asta se află în spatele războaielor.

3. Cel cu bani trece peste obstacole.

4. Unii muncesc din greu, iar alții risipesc.

5. Adevărul are întotdeauna o mască.

6. Timpul este cel care îți sapă groapa.

7. Ăsta este sacrificiul făcut pentru bani.

8. Dependența poate ucide!

9. Mereu sunt alții care vin în locul celor care pică.

10. De mic ești obligat să înveți ce vor ei.

11. Pacea este coruptă!

12. Oamenii aud ce vor alții să audă.

13. Oamenii sunt precum oile în turmă, când merg la vot.

Ioan Gyuri Pascu - Melancolie

A venit aseara mama

A venit aseara mama 

,,A venit aseara mama, din satucu-i de departe,

Ca sa-si vada pe feciorul, astazi domn cu multa carte.

A batut sfios la usa, grabnic i-am iesit în prag,

Mi s-a umezit privirea, de iubire si de drag.

Sarutîndu-i mâna dreapta, ea m-a strâns la piept sfioasa,

Si întrebând-o câte toate, a intrat apoi în casa.

Înlauntrul casei mele, câta bruma am adunat,

Da prilej ca biata mama, sa se creada-ntr-un palat.

Nu-ndrazneste nici sa intre, cu opincile-n picioare,

Si cu multa grija calca, doar alaturi de covoare.

Eu o-ndemn sa nu ia seama, si sa calce drept în lege,

Ca doar e la fisu-n casa, nu e-n casa vre-unui rege.

Si abia o fac sa sada, pe-un divan cu scoarta noua,

Mi-era dor de tine maica, ti-am adus vreo zece oua.

Nitel unt i-a colea-n traista, niste nuci, vreo doua sute,

Si cu ochii plini de lacrimi, prinse iar sa ma sarute.

Poate mor ca sunt batrâna, si-aprins dorul sa ma-ndrume,

Sa mai vad odata maica, ce mi-e azi mai drag pe lume.

Caierul mi-e pe sfârsite, mâine poate-si curma firul

Si-ntre patru blani de scânduri, sa ma cheme cimitirul.

Jale mi-i de voi maicuta, si visez chiar si desteapta

Cum pe-o margine de groapa, bietul taica-tu m-asteapta

Tu cu dorul mamei în urma, sa te-aduni cu frati-acasa

Si sa-mparti agoniseala, de pe urma ei ramasa.

Iara tu ca mai cu stare, decât fratii tai pe lume

Sa iei casa-n care tie, ti-a fost dat sa vi pe lume

Când si când în miez de vara, sau de Pasti sa vada satul

Cum îmi vine ca-n toti anii, la casuta mea baiatul

Si-având tihna si-odihna, la venire sau plecare

S-aprinzi si la groapa maichii, cât-un pai de lumânare.

A tacut apoi batrâna, si-a plâns mult cu lacrimi grele,

Ce curgându-i lin în poale, se-ntâlneau cu ale mele. ,,

Vasile Militaru