Ulciorul .... poezie de dragoste de Omar Khayam

Ulciorul poezie de dragoste de Omar Khayam Ramai sa mai ciocnim o cupa La hanul vechi de pe coclauri Caci pentr-un vin si pentru tine Mai am in san trei pungi cu aur Ramai sa ne-alungam tristetea Si setea fara de-alinare Cu vinul negru de la hanul Din valea umbrelor fugare Stii tu, frumoaso, ca ulciorul Din care bei infrigurata E faurit din taina sfanta Din taina unui trup de fata L-a faurit candva olarul Cel inspirat de duhul rau Din taina unui trup de fata Frumos si cald ca trupul tau Inmiresmeaza-te frumoaso Ca pe-un altar de mirodenii Cand zarea-i plina de albastru Cand lumea-i plina de vedenii Si-atat cat darurile noastre Mai au pe margini bucurii Caci maine in zadar vei bate La porti de suflete pustii Ca maine-om putrezi-n morminte Uitati nepomeniti de nimeni Caci maine vor veni olarii Sa fure lut din tintirime Si trupul tau care mi-e astazi Cel mai iubit dintre limanuri Va fi un biet ulcior din care Vor bea drumetii pe la hanuri

Ochii îmi sunt o turmă care paşte stele.... poezie de Gavriil Stiharul

Ochii îmi sunt o turmă care paşte stele Ochii îmi sunt o turmă care paşte stele la hotarul cerului, unde, prin altare, luceferii ard sacru ca o lumânare, din fire sfinţite se ţes în zori perdele. La răscrucea de pleoape sună ghioceii, se clatină lumina de lună şi se frânge, din luncă se aude salcia cum plânge când iarba se-nroşeşte şi behăie mieii. poezie de Gavriil Stiharul

Ghiocelul vestitor....poezie de Ioana Voicilă Dobre

Ghiocelul vestitor Ghiocel, alb şi plăpând vii cu primăvara-n gând, cu iubirea în petale şi cu soarele pe vale! Iar din ochii primăverii înverziţi în faptul serii, dintr-un bulb miraculos răsari ghiocel, voios! Curajos de când te ştiu, alungi iarna în pustiu dar păstrezi din haina sa, albul în petala ta! poezie de Ioana Voicilă Dobre

Zambeste

In umbra cui?

In umbra cui? Eu mă confund cu rădăcina vieţii  Ades, ce plânge printre ramuri goale,  Cu roua cerului între petale  Şi cu nedumerirea dimineţii... Pe unde-am rătăcit cu visul nopţii?  Prin ce cotloane de penumbră şi pustiu?  La întrebări, eu un răspuns nu ştiu  Şi nici să mă retrag din faţa sorţii... Aici, sub ramuri ce adulmecă nuntiri  În primăvara mugurilor ce aşteaptă  În verile albastre, altă treaptă  Eu mă ascund de lacrimi şi iubiri... Şi-mi plânge ramul în bătaia lunii  De câte ori m-ascund sub frunza lui,  Eu mă cufund adânc în umbra cui?  Şi-ascult litania nemuritoare-a strunii... Vio Petre

Credeam că avem încă timp! Timpul…

Momente grele pentru Angela Similea. Cântăreaţa este în doliu, după ce bunul ei prieten, compozitorul Marcel Dragomir, a încetat din viaţă. Prieteni de-o viaţă, Angela Similea şi Marcel Dragomir au colaborat profesional ani buni. Acum, prietenia lor s-a terminat brusc şi a lăsat în urmă răni adânci. "V-ați întrebat, vreodată, când se aprind stelele? Un singur pas și … a plecat! Bunul meu prieten, frate de spirit, Marcel Dragomir, a plecat, risipindu-se în univers, sărăcind Pământul și îmbogățind stelele! Marcel, ai plecat atât de repede și mult prea departe…  Dar, zboară, acum du-te, nu privi înapoi, zboară pe calea Luminii acolo sus, Acasă, de unde ți-a fost dat Harul! Îți mulțumesc pentru inima ta plină de cântec, din care mi-ai dăruit atât de mult rod, îți mulțumesc pentru spiritul tău îngeresc, pentru căldura ochilor tăi, pentru susținerea totală, pentru frăție! Și te rog să mă ierți că de la ultima noastră întâlnire pe această lume, atunci când mi-ai arătat muzical că “E frumos la mine-n suflet”, nu am finalizat înregistrarea acestei balade. Credeam că avem încă timp!  Timpul…  Cu tine am cunoscut timpul maturizării și maturității noastre artistice.  Privesc spre cer. Îți caut steaua, în mantia nopții. Și “Mă rog” pentru ca “Lumina vieții” să-ți construiască “Un albastru infinit” către “Poarta clipelor” ! Rămâi! Marcel, tu rămâi! Dragostea cu care ai semănat cântecul în oameni va fi veșnic rodnică! Publicul tău a ales: “Să mori de dragoste rănită” e nestemata ta! V-ați întrebat, vreodată, când se aprind stelele? Când se stinge o lumină pe pământ, se aprinde pe cer o stea! Drum bun, Marcel!  În Pace!", a scris Angela Similea pe Facebook, la scurt timp după moartea compozitorului.