O zi minunata!

 Buna dimineata!

“Dacă lucrurile simple din natură au un mesaj pe care-l poţi înţelege,

bucură-te căci sufletul tău este viu.”

Salut, Iaşi!

 Salut, Iaşi!

de George Topîrceanu

Te salut, oraş romantic, plin de parcuri şi de flori

Unde noaptea stau de vorbă trubadurii visători

Cu tăcerea de pe uliţi, cu trecutul şi cu luna…

Te salut, oraş istoric, oropsit ca-ntotdeauna.

Tu, oraş de harnici dascăli, de poeţi şi cărturari,

Leagănul atîtor gânduri şi-al atîtor fapte mari,

Care ai adunat în juru-ţi, ca un far incadescent,

Tot ce e inteligentă, suflet mare şi talent.

Te salut, oraş de basme, cu conturii iluzorii,

Străjuit de şapte dealuri încărcate de podgorii!

Te salut, oraş grădină cu castanii tăi feerici,

Şi cu turnurile tale- şi cu cincizeci de biserici,-

Blînd oraş de odinioară , melancolic şi tăcut,

Unde fiecare piatră ne vorbeşte de trecut,

Unde vechea strălucire îngropată în pergamente,

Se ridică mai curată din pioase monumente

Ce-n sclipirea dimineţii despre alte vremi vorbesc:

Cetăţuia…Trei Ierarhi…Sfîntul Neculai Domnesc…

Te salut, oraş al păcii, al poesiei, şi-al iubirii,

Unde se întrec în graţii fetele cu trandafirii,

Unde primăvara cerul e albastru ca cicoarea

Şi din fiece ogradă liliacu’şi plouă floarea

Peste ziduri învechite, peste garduri, la răscruci…

Tu, oraş cu arzătoare şi gingaşe duduci,

Care-au moştenit în zîmbet ca şi’n tremurul de gene

Frumuseţea legendară a femeii moldovene!

Te salut, oraş politic, unde vezi la Primărie

Un primar ce vrea să plece, pe cînd şapte vor să vie!

Te salut, oraş romantic, înzestrat cu’n Abator.

Cu o Baie comunală şi… c’un Ştrand răcoritor

Unde se prăjeşte’n soare, pe nisip întinsă-alene,

Frumuseţea legendară a femeii moldovene!

Unde vine să se scalde orice piele năpîrlită!

Unde poţi vedea conturul unei doamne de elită

Cu tricou lipit de coapse şi cu toate alea goale,

Ceia ce costa pe vremuri o mulţime de parale!

Te salut, oraş poetic, plin de visuri şi de şoapte,

Unde seara ies pe stradă păsărelele de noapte

Să propage abstinenţa şi s-o răspîndească’n ţară,

După cum le porunceşte noua lege sanitară!

Te salut, oraş arhaic, plin de suveniruri sfinte!

Te salut cu toată stima, te salut şi …n’am cuvinte.

Un lung tren ne pare viata.

 

Un lung tren ne pare viata.

Un lung tren ne pare viata.

Ne trezim in el mergand,

Fara sa ne dam noi seama,

Unde ne-am suit si cand.

Fericirile sunt halte,

Unde stam cat un minut,

Pana bine ne dam seama,

Suna, pleaca, a trecut.

Iar durerile sunt statii

Lungi, de nu se mai sfarsesc

Si in ciuda noastra parca,

Tot mai multe se ivesc.

Arzatori de nerabdare,

Inainte tot privim,

Sa ajungem mai degraba

La vreo tinta ce-o dorim.

Ne trec zilele, trec anii,

Clipe scumpe si dureri,

Noi traim hraniti de visuri

Si-nsetati dupa placeri.

Multi copii voiosi se urca.

Cati in drum n-am intilnit,

Iar cate un batran coboara,

Trist si frant, sau istovit.

Vine-odata insa vremea,

Sa ne coboram si noi.

Ce n-am da atunci o clipa,

Sa ne-ntoarcem inapoi.

Ganduri.....

 

La multi ani!

 

Biserica Ortodoxa pe 21 mai. Sarbatoarea Sfintilor Constantin si Elena

 Sfintii Constantin si Elena, "cei intocmai cu Apostolii", sunt pomeniti in Biserica Ortodoxa pe 21 mai. Sarbatoarea Sfintilor Constantin si Elena este strans legata de taina si puterea Sfintei Cruci – semnul central al religiei crestine. Sfantului Constantin i s-a aratat pe cerul amiezii semnul Crucii spre biruinta (In hoc signo vinces – “Intru acest semn vei invinge”), in pragul infruntarii cu paganul Maxentiu, iar Sfinta Elena, mama sa, a descoperit la Ierusalim Crucea pe care Mantuitorul a fost rastignit. Sfanta Imparateasa Elena a trecut la Domnul la anul 327, putin dupa intoarcerea de la Ierusalim, iar Sfantul Imparat Constantin in 337, dupa 31 de ani de domnie.

Noapte buna!