Pastel -George Bacovia

Adio, pică frunza

Şi-i galbenă ca tine, -

Rămâi, şi nu mai plânge,

Şi uită-mă pe mine.

Şi s-a pornit iubita

Şi s-a pierdut în zare –

Iar eu în golul toamnei

Chemam în aiurare...

- Mai stai de mă alintă

Cu mâna ta cea mică,

Şi spune-mi de ce-i toamnă

Şi frunza de ce pică...

Fii om

 Fii om

Nu injosi pe nimeni in viata

Si nici de sus la altii nu privi,

Nu ignora o lacrima pe-o fata,

Poate-ntr-o zi pe fata ta va fi !

Nu-l umili pe cel mai slab ca tine

Nu-i vina lui c-asa a fost creat,

Te vezi erou si lumea-ti apartine,

Dar uiti ca scari nu-s doar pentru urcat!

Nu neglija, asculta si raspunde,

O vorba care tie-ti pare fleac,

Poate salva pe cel care-o aude

Si poate-n deznadejde a-i fi leac!

Suntem egali, fii om cu fiecare,

Lasa frumos pe unde-ai sa pasesti

E-o lege-a vietii fara expirare,

La fel cum dai, asa o sa primesti!

Licuța Pântia

Toamna frumoasa

 "Nici frumusetea primaverii, nici cea a verii nu are farmecul si

gratia pe care le-am vazut intr-o singura infatisare a toamnei.''

John Donne

Toate reacţii

Aurul toamnei

 Aurul toamnei

Aurul toamnei a-ndulcit sărutul,

Palme-ndrăzneţe visele cuprind

Şi frunzele acoperind pământul,

Tainici fiori... în suflete... aprind.

Sfioase raze... te ating... rotunde,

Lipindu-se de trup... ca un păcat,

Şi-o ploaie de ispite... se ascunde

În răsuflarea şoaptei... sacadat.

Aurul toamnei... visele seduce,

Ca o romanţă galbenă-n amiezi,

Care extravagantă... ne conduce

Spre poarta neştiutelor... livezi.

Apare vântul... blondelor regrete,

Bodogănind cuvinte făr-de sens

Pe-alei de dor şi pasiuni secrete,

Când aerul se-ncinge... şi e dens.

Amurgul de aramă... ne sfinţeşte

Cu farmecu-i de amant cuceritor,

Ce-aruncă înspre cer cavalereşte

Aurul toamnei... magicul amor.

poezie de Constantin Triţă

Toate reacţiile

Vioara

 Vioara

Arunc sclipirile din stele

Pe câmpuri unde neguri cresc

Arunc din gândurile mele

Cuvinte care ard firesc

Si astfel fac din nopti lumina

Din strofe Biblii de altar

Si daruirea fiind deplina

Visez la fel ca si Icar

Am îndraznit, m-am inaltat

Si daca aripi am din ceara

N-am sa regret, am incercat

Sa fiu arcus la o vioara.

poezie de Doina Bonescu

Toate reacţii

 "Alege-ţi prietenii ca şi cărţile; puţini, dar buni."

Apusul macilor

 Apusul macilor

Azi macii mei răniţi de ploi

Simţind aproape asfinţitul,

Îngenunchiaţi, străini şi goi,

Aşteaptă resemnaţi sfârşitul.

Însângeraţi, fără speranţă,

Şi aplecaţi de crudul vânt,

Par răstigniţi, încă în viaţă

Şi-n rugăciune la pământ.

Ei ştiu c-au înflorit c-un rost,

Să fie jertfă frumuseţii

Dar viaţa lor prea scurt-a fost

La fel ca roua dimineţii.

Ne-asemănăm cumva cu ei,

Răniţi de vorbe şi de fapte,

Loviţi în suflet de lachei

Furiş, prin uşile din spate.

Dar dăinuim prin frumuseţe

Şi biruim prin bunătate;

Privind senin spre bătrâneţe,

Rămânem demni până la moarte.

poezie de Angelina Nădejde