Dacă te întrebi ....

 "Dacă te întrebi de ce te simţi aşa de deprimat, poţi fi convins că acest lucru se datorează unei poveşti neadevărate pe care ţi-o spui şi pe care o crezi. Visul tău a devenit profund distorsionat, iar acest lucru trebuie luat ca atare."

citat din Miguel Ruiz

La tine, mamă...

 La tine, mamă...

La tine, mamă, mă gândesc mereu

De câte ori durerile m-apasă.

În clipe de tristeţe şi de greu

Trimit un gând la tine, către casă.

Te văd în amintiri cum ne zâmbeai,

Chiar şi atunci în clipe de durere.

Cu-o lacrimă, furiş, ne mângâiai,

Cu sufletul... şi sfânta lui tăcere.

Aş vrea să pot în vise să te ţin.

Ca tine mamă... să-mi răpun necazul.

Să cred doar în speranţele ce vin

Şi-n lacrima ce-mi mângâie odrazul.

La tine mamă... doruri de se frâng,

Tu ştii să le acoperi cu tăcerea.

La tine mamă gândurile plâng,

Dar numai tu le-mpărtăşeşti durerea.

poezie de Marin Bunget

M-am oprit in padure intr-o seara cu zapada.

 M-am oprit in padure intr-o seara cu zapada.

de Robert Frost

Cred ca stiu ale cui sant aceste paduri

Dar casa lui e in sat asa ca

El nu ma va vedea cand ma opresc aici

Sa privesc cum zapada se asterne peste padure.

Calului meu pitic ii pare poate ciudat

Ca ma opresc departe de orice gospodarie

Intre padure si lacul inghetat

In seara cea mai intunecoasa din intregul an.

Scutura din fraul cu clopotei

Ca sa ma intrebe daca e vreo greseala.

Si singurul zgomot e doar

Vuietul usor al vantului si al zapezii catifelate.

Padurea e adanca, intunecata si sublima.

Dar am fagaduieli pe care trebuie sa le tin

Si departe de ajuns inainte sa adorm,

Si departe de ajuns inainte sa adorm."

O zi minunata!

 

Visez că sunt un fulg de nea

 Visez că sunt un fulg de nea, ce mângâie obrazul unui copilaş cu nasul cârn.

Visez că sunt un fulg de nea, ce mângâie obrazul unui semen oropsit, sărman.

Visez că sunt un fulg de nea, ce mângâie obrazul unui semen ,frate cu suferinţa.

Visez că sunt un fulg de nea, ce mângâie chipuri pe care e oglindită – neputinţa.

Cristina Toma

Detalii... De pe bătrânul Ceahlău!

Totu-i cu putință dacă avem puțină credință!

Memento Mori

 Memento Mori

Ne-adâncim în noroi,

În tăcere meschină;

Ne privim încruntaţi,

Înbufnaţi fără vină,

Încordaţi, supăraţi

Şi uitând de lumină,

Nu suntem altceva

Decât gheaţă şi tină.

Avem braţe de lut

Şi în inimă iască.

Iadul este în noi,

Raiu-i pururea mască.

poezie de Viorel Mitea

Fericirea are chipul lor!

 

Cu fiecare dintre cei

 Cu fiecare dintre cei

De care moartea ne desparte,

Murim şi noi – lăsând o parte

În fiecare dintre ei ...

Imagini ... gânduri ... doruri ... vise

Adorm în stinsele priviri,

Un cer întreg de amintiri

În pleoapele pe veci închise...

Victor Eftimiu

Mănăstirea Văratec

 Mănăstirea Văratec este situată într-o poiană de la poalele munților, în satul Văratec din comuna Agapia ,județul Neamț.Mănăstirea Văratec este o mănăstire ortodoxă de maici din România, situată într-o poiană de la poalele munților, în satul Văratec din comuna Agapia, la o distanță de 12 km de orașul Târgu Neamț și la 40 km de municipiul Piatra-Neamț. Este cea mai mare mănăstire de maici din România, aici viețuind peste 400 maici.

Bună dimineaţa!

 Bună dimineaţa!

Fiecare zi este un dar de la Dumnezeu.

Primește-l cu bratele deschise și bucură-te de fiecare clipă!

Hora unirii

 Hora unirii

versuri Vasile Alecsandri -

Hai sa dam mâna cu mâna

Cei cu inima româna,

Sa-nvârtim hora fratiei

Pe pamântul României!

Iarba rea din holde piara!

Piara dusmania-n tara!

Între noi sa nu mai fie

Decât flori si omenie!

Mai muntene, mai vecine,

Vina sa te prinzi cu mine

Si la viata cu unire,

Si la moarte cu-nfratire!

Unde-i unul, nu-i putere

La nevoi si la durere.

Unde-s doi, puterea creste

Si dusmanul nu sporeste!

http://Versuri.ro/w/gejmik

Amândoi suntem de-o mama,

De-o faptura si de-o seama,

Ca doi brazi într-o tulpina,

Ca doi ochi într-o lumina.

Amândoi avem un nume,

Amândoi o soarta-n lume.

Eu ti-s frate, tu mi-esti frate,

În noi doi un suflet bate!

Vin' la Milcov cu grabire

Sa-1 secam dintr-o sorbire,

Ca sa treaca drumul mare

Peste-a noastre vechi hotare,

Si sa vada sfântul soare

Într-o zi de sarbatoare

Hora noastra cea frateasca

Pe câmpia româneasca!

Pe-al nostru steag e scris Unire

Pe-al nostru steag e scris Unire

Pe-al nostru steag e scris unire,

Unire-n cuget şi simţiri

Şi sub măreaţa lui umbrire

Vom înfrunta orice loviri.

Acel ce-n luptă grea se teme

Ce singur e rătăcitor,

Iar noi uniţi în orice vreme

Vom fi, vom fi învingători.

Am înarmat a noastră mână

Ca să păzim un scump pământ,

Dreptatea e a lui stăpână,

Iar domn e adevărul sfânt.

Şi-n cartea veşniciei scrie

Că ţări şi neamuri vor pieri,

Dar mândra noastră Românie

Etern, etern va înflori.

Învingători cu verde laur

Noi fruntea nu ne-o-mpodobim

Nici scumpele grămezi de aur

Drept răsplătire nu dorim.

Ştiind că-n viaţa trecătoare

Eterne fapte-am împlinit

Şi chinul morţii-ngrozitoare

Bogat, bogat e răsplătit.

poezie de Andrei Bârseanu

24 ianuarie 1859: „Mica Unire”, primul pas spre România.

 24 ianuarie 1859: „Mica Unire”, primul pas spre România. Cum s-a făcut Unirea Principatelor Române sub domnia lui Cuza.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859- Unirea Principatelor Române: Ziua de 24 ianuarie a rămas în istoria românilor ca data la care s-a înfăptuit Unirea Principatelor Române, în anul 1859, la foarte scurt timp după numirea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și Țării Românești.

În 1858, Convenția de la Paris a stabilit mai multe prevederi referitoare la principatele române, dintre care cea mai semnificativă a fost unirea parțială a principatelor Moldovei și Valahiei sub denumirea „Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei”, care rămâneau sub suzeranitatea „Maiestății Sale Sultanul” și sub protecția Marilor Puteri. Unirea propusă aici s-a dovedit a fi mai degrabă una formală, cele două principate urmând să funcționeze separat în mare parte, ca până atunci, cu doar câteva puncte comune: o Comisie Centrală la Focșani, care reprezenta un fel de Parlament mai mic, Înalta Curte de Justiție și Casație și Armata. Capitalele rămâneau aceleași, la București și Iași, și se intenționa ca domnitorii să fie diferiți.

Surpriza alegerilor domnitorilor din cele două principate

În anul următor, în data de 5/17 ianuarie 1859, au fost organizate alegeri la Iași, în Moldova, iar noul domnitor a fost desemnat Alexandru Ioan Cuza. Peste o săptămână, în 12/24 ianuarie 1859, au avut loc alegeri și la București, iar profitând de faptul că Marile Puteri nu specificau clar că principatele române nu pot fi conduse de același domnitor, și aici a fost ales tot Alexandru Ioan Cuza. Puse în fața faptului împlinit, Marile Puteri au avut brusc de a face cu două principate conduse de același domnitor.

Marele merit al lui Cuza a fost că a reușit să aducă recunoașterea internațională a Unirii Principatelor Române și, prin reformele sale din toate domeniile, a pus bazele statului român modern. Noua țară a început să se numească România abia după abdicarea lui Cuza, din anul 1866, când a fost redactată prima constituție.

În tot acest timp, în care două dintre principatele române au reușit să se unească, Transilvania se afla sub stăpânire austriacă, iar din 1867, sub dominație austro-ungară, până în 1918, când a avut loc Marea Unire de la Alba Iulia.

27Doinita Ciocan, Aurelia Diaconescu şi alţi 25