Frunză ruginie
Frunză, frunză ruginie, cine dorul tău îl ştie,
Înţelege de ce pleci pe ape şi pe poteci!
Pică-n zborul tău alene, vara, adormind pe gene.
Pică visele brumate, la pământ, înspăimântate!
Frunză ruginie
" Când îți scrii cea mai frumoasă pagina în cartea vieții tale, soarta cu veșnica ei ironie varsă cerneală peste foile care urmează. ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu