Rondelul primăverii

Rondelul  primăverii Se-ntrec în cântec guguştiucii, Ne-anunţă ei pe noi, uitucii, Că am uitat de primăvară Şi, iată, e prezentă iară. Plouă cu picuri de chitară Ce bat discret, la geam, spre seară, Se-ntrec în cântec guguştiucii, Ne-anunţă ei, pe noi, uitucii. Senină, floare-albastră, rară, Ici, colo, codrul îl presară, Dansează mâţişorii luncii, Ies ghiocei cu frunze lucii Se-ntrec în cântec guguştiucii... rondel de Gabriela Genţiana Groza

Primăvara

Primăvara

Din somnul orb de noapte-ntunecoasă

De unde-au stat departe de frumos

Se reîntorc livezile acasă

În rochii înflorite până jos

E primăvară, iarăşi primăvară!

Pe fiecare margini de făgaş

Îşi scot strămoşii degetele-afară,

De ghiocei, de crini, de toporaşi

Se simte iarăşi mirosul câmpiei

Din nou aruncă soarele pojar

La cântecul înalt al ciocârliei

Ies roadele cu capetele-afar'

Aruncă ziua peste tot cu vrăbii

În codri cucii iară-au năvălit

Se bat cu gâtul păsările-n săbii

Şi glasurile-şi dau la ascuţit.

poezie clasică de Virgil Carianopol

Ce reprezintă mărţişorul?

Mărţişorul este o tradiţie în România, Republica Moldova şi teritoriile învecinate locuite de români sau aromâni. Obiceiuri similare sunt întâlnite în Bulgaria, Albania, Macedonia./Răspândit în toate zonele ţării, mărţişorul este pomenit pentru prima dată de Iordache Golescu, iar folcloristul Simion Florea Marian relatează în cartea "Sărbătorile la români" că în Moldova, Muntenia, Dobrogea şi unele părţi ale Bucovinei exista obiceiul ca părinţii să lege, la 1 martie, copiilor lor o monedă de argint sau de aur la gât sau la mână. 

Moneda, legată cu un şnur roşu, un găitan din două fire răsucite din mătase roşie sau albă sau mai multe fire de argint şi aur se numeşte mărţişor, mărţiguş sau marţ. Mărţişorul era pus la mâinile sau la gâtul copiilor pentru a le purta noroc în cursul anului, pentru a fi sănătoşi şi curaţi ca argintul la venirea primăverii. În unele zone, copiii purtau mărţişorul 12 zile la gât, iar apoi îl legau de ramura unui pom tânăr. Dacă în acel an pomului îi mergea bine însemna că şi copilului îi va merge bine în viaţă. În alte cazuri, mărţişorul era pus pe ramurile de porumbar sau păducel în momentul înfloririi lor, copilul urmând să fie alb şi curat ca florile acestor arbuşti.

La 1 martie1837 s-a născut scriitorul Ion Creangă

La 1 martie1837 s-a născut scriitorul Ion Creangă (m. 31 dec 1889), considerat unul dintre cei mai mari scriitori români. Deşi în ''Fragment de biografie'' Ion Creangă însuşi spune că s-a născut pe 1 martie 1837, data naşterii sale este incertă, deoarece, conform unei mitrici (condici) de nou-născuţi din Humuleşti publicată de Gh. Ungureanu, Creangă s-ar fi născut pe 10 iunie 1839. Creangă a mai avut încă şapte fraţi şi surori: Zahei, Maria, Ecaterina, Ileana, Teodor, Vasile şi Petre.