Gabriel Cotabiţă -.. "Noapte albastră"...voce Gabriel Cotabiţă

. Noaptea şi-a deschis aripa Şi-a întins pe strada noastră Un covor de mii de stele Doar pentru noi Luna în cuibul ei albastru Cerne fluturi de lumină Ce dansează în jurul nostru Pentru amândoi

Legenda florii de cactus...

"O tânără şi frumoasă mireasă, dintr-un ţinut călduros, şi-a aruncat în noaptea nunţii voalul, de care nu mai avea nevoie, pe fereastra ce se deschidea spre grădină. Voalul dus de vânt a ajuns jos pe un cactus. S-a oprit în ţepii lui lungi şi acolo a rămas. Ţepii ajutaţi de vânt l-au franjurat în zeci şi zeci de bucăţi. Din el a răsărit pe neaşteptate o floare albă, frumoasă, cu numeroase petale şi stamine. Mireasma ei era ademenitoare. A ademenit-o şi pe ea a doua zi  când se plimba pe aleea din grădină. Ajunsă în dreptul ei s-a aplecat, a mirosit-o iar floarea i-a şoptit: -Eu sunt voalul tău de mireasă ! -Eşti minunată dar o să trăieşti doar o zi, i-a răspuns tânăra. Aceasta este soarta miresei precum şi cea a florii de cactus "să trăiască doar o zi". Dulce este viaţa... dar când durează doar o zi e şi mai dulce, mai preţuită. Câtă grandoare !"