marți, 3 mai 2016
Pentru tine...poezie de Ungureanu Gheorghe
Planeta-ţi dăruieşte minunile din flori
Şi umbrele pădurii cu farmecul din soare,
Această clipă vie răsfrântă prin culori
Doar tu o meriţi astăzi femeie trecătoare.
Mă rog de primăvară privirilor să-ţi pună
Imagini cum în vis mai poţi să întâlneşti,
Să-ţi picure din cer seninul într-o mână
Când fluturii te roagă pe braţe să-i primeşti.
Eu vreau ca pentru tine al păsărilor zbor
Să-ţi lege frumuseţea din zări îndepărtate
Cu sufletul tău bun şi veşnic primitor
Asemeni unui brâu cusut cu nestemate.
Mă rog de răsărit să-ţi semene doar ţie
Femeie rod şi viaţă lăsată pe pământ
Miresmele din flori ghirlande-n păr să-ţi fie,
Icoana mea cu suflet din ochii unui sfânt.
Ungureanu Gheorghe
Un tur virtual al Muzeului de Stat Hermitage
Ți-au inflorit salcâmi ,mamă!....poezie de Silvia Risnoveanu
Ți-au inflorit salcâmi ,mamă!
Măicuța mea, sunt toți salcâmii-n floare
Și-i plin drumeagul ce dădea-n văioagă,
Of, dac-ai ști câte-amintiri mă leagă,
Iar ochii-mi plâng și sufletul mă doare.
Parfumul lor îmi răscolește-n gânduri
Și mi le poartă-n voie prin eteruri,
Te rog, dac-au ajuns la tine-n ceruri,
Prin ele, să-mi trimiți nescrise rânduri.
Să-mi spui ce faci și ce mai face tata,
Și pe la voi, din iarnă, se renaște?
Cum e pe-acolo când, la noi, e Paște,
Sau cât de nemiloasă-i judecata?
Sau spune-mi ce vrei tu, doar îmi vorbește,
Să-mi pară că ți-aud, în mine, glasul.
Ce bine-ar fi să-ți simt prin iarbă pasul,
Sau zâmbetul prin flori cum înflorește.
Pot să te-ntreb dac-ai băgat de seamă
Că n-am mai fost de-atâta timp pe-acasă?
Aș vrea să merg....mi-e dor și mă apasă,
Căci iar ți-au înflorit salcâmii, mamă!
Silvia Risnoveanu
...florile au o influenţă subtila si misterioasa
asupra mea, la fel ca muzica:relaxează
tensiunea din minte...si lichefiaza , într-o secunda,
rigiditatea ei…
pictor Lina Kovalenko ...
“Și oamenii fără suflet plâng câteodată.
Probabil își amintesc cum l-au pierdut.”
Învață...poezie de Gabriel Matrana
Învață
Vino, copile, vreau să-ţi arăt viaţa
Aşa cum nici nu ştii că se trăieşte...
Să simţi cu-adevărat ce-i suferinţa
Când cel iubit de tine se sfârşeşte !
Să zbori înspre înalt de fericire,
Să simţi că pe pământ nu mai ai loc
Că infinitu-i doar o amăgire
Iar dragostea te mistuie în foc !
Să te îmbeţi sorbind din ochii limpezi
Ca apele de-adânci ai ei, iubitei
În suflet să simţi cum îţi cântă cintezi
Şi greu să-ţi fie să pui frâu ispitei...
Să te-amăgeşti că unic eşti pe lume
Şi c-ai să fii tu, singurul dorit
Dar eşti uitat apoi, devii un nume
Sau nici macar atât n-ai reuşit...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Sărbătoarea Sfinţilor Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigore Teologul şi Ioan Gură de Aur
Cei trei ierarhi, Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur, consideraţi cei mai mari învăţători din istoria creştinătăţii şi m...
-
Un secret mi-a spus bunica: „Crizantema, tufănica, Flori de toamnă se numesc, Că atunci ele-nfloresc.” Dar vă spun acum ...
-
Ninge, ninge ninge ninge viscoleste si zapada mereu creste vantul bate lasa bata mergem cu toti la olalta hainel...
-
Satul meu Mi-e dor de satu-n care m-am născut. Îl port ,mereu, la mine-n gând. Uliţa copilăriei,îndepărtată, În satu-n care...