joi, 30 martie 2017
Ati inteles cum plange un suflet de copil?
|
Buna Vestire, cea mai veche sarbatoare a Maicii Domnului
Impreuna cu pensionarii social democrati,in zi de mare sarbatoare ,Buna Vestire evocata în calendarul creștin-ortodox pe data de 25 martie,avizitat ctitorii religioase de insemnatate istorica deosebita din tinuturile moldave.
Mănăstirea Sihăstria Voronei este o mănăstire ortodoxă de călugări din România, situată pe teritoriul comunei Vorona (județul Botoșani). Ea se află amplasată în mijlocul unei poieni, înconjurată numai de culmi de dealuri acoperite cu păduri seculare de stejar, fagi, ulmi și frasini, la o distanță de 2–3 km prin pădure de Mănăstirea Vorona.
Mănăstirea Probota (după denumirea veche Mănăstirea Pobrata) este o mănăstire ortodoxă din România, construită în anul 1530 în satul Probota (care aparține în prezent de orașul Dolhasca din județul Suceava) de către domnitorul Petru Rareș. Biserica mănăstirii are hramul Sfântul Nicolae (sărbătorit în fiecare an pe 6 decembrie).
Mănăstirea Războieni este o mănăstire ortodoxă din România, construită în anul 1496 în satul Războieni din județul Neamț. Ea se află la o distanță de 26 km de orașul Piatra Neamț. Biserica mănăstirii are hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil (sărbătorit în fiecare an pe 8 noiembrie).
Biserica mănăstirii a fost construită de domnitorul Ștefan cel Mare (1457-1504) în anul 1496, la 20 de ani de la Bătălia de la Valea Albă (1476), întru pomenirea oștenilor moldoveni căzuți în acea luptă.
Multumim organizatorilor!
miercuri, 22 martie 2017
marți, 21 martie 2017
Ziua Internațională a Poeziei
Ziua Internațională a Poeziei este pe data de 21 martie și este declarată de UNESCO, începând din anul 1999, drept o recunoaștere a faptului că oamenii de litere și de cultură, poeții și scriitorii din întreaga lume și-au adus o contribuție remarcabilă la îmbogățirea culturii și spiritualității universale. De asemenea, „Ziua internațională a poeziei” urmărește să susțină creația poetică, stabilirea unui dialog între poezie și alte genuri ale creației, editarea și promovarea poeziei ca artă deschisă oamenilor
A XI-a poruncă
|
Lipit de tufa moale
|
luni, 20 martie 2017
Speranta in iubire
|
vineri, 10 martie 2017
Traditii si obiceiuri romanesti,
Potrivit tradiţiei populare, femeile fac în această zi mucenici în formă de opturi. Aceştia sunt duşi la biserică pentru a fi binecuvântaşi, iar apoi sunt consumaţi în familie și dați de pomană, în cinstea celor morți.
În această zi se termină ciclul celor „nouă babe” (Baba Dochia moare și se transformă în stâncă) și începerea șirului „zilelor moșilor”, ce marchează începutul zilelor agricole, scrie unica.ro.
Se pomenesc morții în biserică, iar o parte din bucate sunt duse în cimitire, la mormintele celor dragi, însoțite de flori și lumânări.
De Mucenici, nu se lucrează. În tradiţia populară se spune că, dacă vrei să fii sănătos tot anul, nu trebuie să munceşti în această zi, altminteri vei fi pedepsit de sfinţi cu 40 de săptămîni de boală.
Ziua Mucenicilor este și un prilej de prognozare a vremii. Se consideră că dacă va ploua în această zi, va ploua și de Paște.
În comunitățile rurale, există obiceiul de a se scoate plugul la arat, ziua de 9 martie fiind un simbol al începutului unui nou an agricol
Femeie, eşti o gingaşă făptură,
joi, 9 martie 2017
Sfintii 40 de Mucenici sunt praznuiti de Biserica Ortodoxa, in fiecare an, pe data de 9 martie.
miercuri, 8 martie 2017
De ziua ta, femeie....poezie de Angelina Nădejde
duminică, 5 martie 2017
Cânta la Stupca o vioară
|
Vreau ca fiecare zi a ta sa se inceapa cu un zambet
Henri Gerbault. Femei tinere
|
miercuri, 1 martie 2017
Rondelul primăverii
|
Primăvara
Primăvara
Din somnul orb de noapte-ntunecoasă
De unde-au stat departe de frumos
Se reîntorc livezile acasă
În rochii înflorite până jos
E primăvară, iarăşi primăvară!
Pe fiecare margini de făgaş
Îşi scot strămoşii degetele-afară,
De ghiocei, de crini, de toporaşi
Se simte iarăşi mirosul câmpiei
Din nou aruncă soarele pojar
La cântecul înalt al ciocârliei
Ies roadele cu capetele-afar'
Aruncă ziua peste tot cu vrăbii
În codri cucii iară-au năvălit
Se bat cu gâtul păsările-n săbii
Şi glasurile-şi dau la ascuţit.
poezie clasică de Virgil Carianopol
Ce reprezintă mărţişorul?
Mărţişorul este o tradiţie în România, Republica Moldova şi teritoriile învecinate locuite de români sau aromâni. Obiceiuri similare sunt întâlnite în Bulgaria, Albania, Macedonia./Răspândit în toate zonele ţării, mărţişorul este pomenit pentru prima dată de Iordache Golescu, iar folcloristul Simion Florea Marian relatează în cartea "Sărbătorile la români" că în Moldova, Muntenia, Dobrogea şi unele părţi ale Bucovinei exista obiceiul ca părinţii să lege, la 1 martie, copiilor lor o monedă de argint sau de aur la gât sau la mână.
Moneda, legată cu un şnur roşu, un găitan din două fire răsucite din mătase roşie sau albă sau mai multe fire de argint şi aur se numeşte mărţişor, mărţiguş sau marţ. Mărţişorul era pus la mâinile sau la gâtul copiilor pentru a le purta noroc în cursul anului, pentru a fi sănătoşi şi curaţi ca argintul la venirea primăverii. În unele zone, copiii purtau mărţişorul 12 zile la gât, iar apoi îl legau de ramura unui pom tânăr. Dacă în acel an pomului îi mergea bine însemna că şi copilului îi va merge bine în viaţă. În alte cazuri, mărţişorul era pus pe ramurile de porumbar sau păducel în momentul înfloririi lor, copilul urmând să fie alb şi curat ca florile acestor arbuşti.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Sărbătoarea Sfinţilor Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigore Teologul şi Ioan Gură de Aur
Cei trei ierarhi, Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur, consideraţi cei mai mari învăţători din istoria creştinătăţii şi m...
-
Un secret mi-a spus bunica: „Crizantema, tufănica, Flori de toamnă se numesc, Că atunci ele-nfloresc.” Dar vă spun acum ...
-
Ninge, ninge ninge ninge viscoleste si zapada mereu creste vantul bate lasa bata mergem cu toti la olalta hainel...
-
Satul meu Mi-e dor de satu-n care m-am născut. Îl port ,mereu, la mine-n gând. Uliţa copilăriei,îndepărtată, În satu-n care...