"Ah, muzica! Ecoul lumii armonioase îndepărtate! Suspinul îngerului în sufletul nostru! Când cuvântul și îmbrățișarea și ochiul plin de lacrimi încremenesc, când inimile noastre tânjesc în singurătate în pieptul nostru, atunci numai datorită ție ar putea să-și trimită unul altuia ecou, să-și unească într-o singură sihăstrie suspinele lor îndepărtate.   Jean Paul Richter"

Mocăniţa de pe Valea Vaserului

„Frumuseţea peisajului te face să uiţi de răcoarea matinală, iar traseul îţi da nenumărate ocazii să admiri liniile armoniose şi cu iz d’antan ale locomotivei şi fumul ei jucăuş. Vaserul a fost un însoţitor constant şi e greu să nu te entuziasmezi în faţa unui râu de munte în care se oglindesc munţi împăduriţi şi poieni însorite, unde caii se opresc la apă şi excursioniştii la un picnic şi pe lângă care vieţile localnicilor decurg alene, într-un ritm lent, acelaşi de sute de ani. E frumos să te simţi din nou copil şi să cauţi chicotind cel mai bun unghi din care să surprinzi încă o dată şi încă o dată locomotiva pufăind şi înaintând, înceată şi zveltă deopotrivă.”

La mulți ani maestrului Florin Piersic!

Florin Piersic este unul dintre "monstrii sacri" ai cinematografiei romanesti. S-a nascut la Cluj pe data de 27 ianuarie, fiind un varsator veritabil adica norocos, ingenios, idealist si foarte atragator. Pentru femei, asa cum recunoaste si el, a fost "actorul care intotdeauna a reprezentat un justitiar, pistolar, macho" fiind un sex simbol barbatesc. Pentru regizori era "actorul care putea sa joace orice". In 1941, familia Piersic s-a stabilit la Cernauti, in timpul Romaniei Mari, tatal fiind numit acolo medic veterinar-sef al orasului. La inceputul carierei sale era considerat un "june prim" sau un "Fat-Frumos" al cinematografiei autohtone si a jucat in foarte multe filme romanesti. Varful carierei sale este filmul "De-as fi Harap Alb" din anul 1965, insa rolul prin care s-a evidentiat a fost Margelatul, acest personaj fiind poate cel mai indragit personaj din cinematografia romaneasca. A absolvit Liceul de baieti Nr. 3 din Cluj, iar apoi Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica din Bucuresti (IATC, astazi UNATC). I-a avut colegi de generatie pe Leopoldina Balanuta, Geta Angheluta, Ioana Bulca, Ica Matache, Lucia Mara, Dumitru Furdui, Cosma Brasoveanu, Gheorghe Popovici Poenaru, Liviu Craciun, Radu Voicescu, Anatolie Spanu si altii. A debutat la Teatrul National din Bucuresti cu rolul Richard din "Discipolul..." si cu Alexei din "Tragedia optimista".

Zece oraşe străvechi ale Europei ce mustesc de istorie...autor: redactie Historia.ro

Atunci când vorbim de aşezări cu o istorie de milenii ne gândim, aproape automat, la oraşele din Orientul Mijlociu:  Damasc, Ierihon, Byblos, Sidon, Susa sau Babilon. Acestea au vechimi care, în cazul unora dintre ele, depăşesc 10.000 de ani. În această situaţie, Europa nu mai pare deloc o „Lume Veche”, aşa cum îi spun americanii, ci mai degrabă un fel de vârstă a adolescenţei pe harta evoluţiei centrelor urbane. Totuşi la o privire mai atentă putem descoperi centre urbane ce pot fi integrate în lumea veche a celor orientale. Zurich (Elveţia) Deşi aşezat într-o regiune total neprietenoasă în urmă cu câteva mii de ani, dovezile arheologice au arătat că Zurich este unul dintre cele mai bătrâne oraşe europene, cu o istorie continuă de cel puţin 7000 de ani. Numeroase locuinţe datând din neolitic şi epoca bronzului, aşa cum sunt cele din Pressehaus sau Mozartstrasse, au fost scoase la lumina încă din secolul al XIX-lea. Mai mult, în anul 2004, vestigiile unei culturi neştiute, celebra de acum La Tene, arată că populaţiile celtice au continuat să îşi ducă existenţa în acelaşi spaţiu locuit de milenii, iar numele aşezării, Turegus, este menţionat prima dată în anul 853 i.Hr. Celţii helveti au fost urmaţi, apoi, de romanii care au dat aşezării numele de Turicum şi au transformat-o într-unul dintre cele mai importante centre de colectare a taxelor din Germania Superior. Alamanii se stabilesc în apropierea lacului Zurich în secolul V d.Hr. şi schimbă denumirea orasului în Ziurichi, doar un pas până la apariţia Zurichului teuton în secolul al IX-lea. Astăzi, Zurich a fost declarat oraşului cu cele mai bune condiţii de viaţă din lume şi, totodată, cel mai bogat oraş european. În acelaşi timp, oraşul a fost numit Capitala Culturală a Elveţiei.