Amăgire
de Adrian Păunescu
Și iar a venit primăvara
Și iar ne mințim că-i frumos
Și frunzele iar urcă scara
și-i verde pământul pe jos.
Si iar calendaru-nflorește
Si câinii se-aud de la stâni,
Dar vai, tot acum, pe muteste,
Mor grabnic atâția bătrâni.
Vin nopțile scurte de vară
Si păsări se-ntorc de la Sud,
Dar daca e ultima oara
Iluzia verdelui crud?
Cu lanțuri legate de glezne
Oricat de lumina ar fi,
Noi mergem de-a pururi prin bezne
Mereu nelegitimi copii.
Mereu în aceeași clipită
Urât si frumos, mort si viu,
Ne paște o soarta cumplită
Nimic nu-nțeleg cei ce știu.
Si iar a venit o părere
Si iar va pleca inapoi,
Prea mare impozit ne cere
Ca ninge in suflet la noi,
Dar bine-ai venit, amăgire,
Mai stai, mai dureaza un pic,
Aceasta mințită iubire,
Oricum e mai mult ca nimic.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu