"Imi e atât de dor... de-o lume fericită, care să nu cunoască nici boală, nici durere...
Să nu cunoască chin, nici separare... și nici melancolie sau tristețe...
Mi-e dor de oameni autentici, plini de viață și de har,
cu chipuri luminoase și ochii scânteind lumină sufltească și înțelepciune...
Mi-e dor de armonie și de pace..., si de Lumină, și de Adevăr!
Îmi e atât de dor de bucurie...
Mi-e dor de zâmbet sincer, nu de "măști"...
de oameni goi ce simulează fericirea și ce se-agită în iluzii ca în nisipuri mișcătoare...
Mi-e dor de frumusețea lumii luminate...
Mi-e dor de sufletul curat...
Mi-e tare, tare dor de cei ce au plecat...
Îmi e atât de dor... încât azi simt cu-adevărat c-aș vrea să... zbor."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu