Uitarea
Ai sosit, dulce uitare,
Din cumplitul meu necaz
Şi din dragostea cea mare
Nici o urmă n-a rămas.
Şi-n aceste ceasuri line,
Eu cu suflet liniştit
Cugetându-mă la tine
Mă întreb de te-am iubit.
" Când îți scrii cea mai frumoasă pagina în cartea vieții tale, soarta cu veșnica ei ironie varsă cerneală peste foile care urmează. ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu