Am desfăcut
Am desfăcut un ceas dintr-un cristal,
Unde stătea ascuns, fără să bată,
Și-n loc de arc avea un fel de roată
De roșu și contur piramidal.
Și niște dinţi de raze mai aparte,
Ţâșnind în jeturi mici, incoerente,
Încât credeam că ceasul n-are moarte,
Ci doar lumina clipelor prezente.
L-am desfăcut, să văd cum, dezmembrat,
Se-ntoarce singur și se-așează-n sine,
În transparenţa timpului ce vine
Cu tot ce poate fi adevărat.
Tu nu erai, îţi spun, tu nu erai
Și-am vrut să te găsesc în luna mai,
Dar ai venit în timp, așa, plutind,
Și n-ai văzut că vreau să te cuprind
În ceasul de cristal în care stai
Și, uneori, atâta suferind.
|
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu