Mi-e dor de tine mama!

În visul de iubire

În visul de iubire  Se lasă seara pe coline  Amurgul curge ca-n povești,  Cu pașii grăbiți mă întorc la tine  În gândul tău să mă primești.  Sunt visul care te înfioară  Sunt tot ce simt că ți-ai dori,  Sunt steaua care se coboară  În ochii tăi, din nopții târzii.  Din firul razelor de lună  Se țes perdele argintii,  În jurul nostru se adună  Aștept de mână să mă ții.  Căldura ta să mă topească  Să curgă râuri de iubire,  Din ochii tăi să izvorască  Să le aducă strălucire.  Nectarul buzelor să-mi fie  Sărut, alint și mângâiere  Iar noaptea, ca o feerie  Să ne înalțe printre stele.  Nicolae Panait

Romanţă

Romanţă  Azi e pustiu pe drumul care  Purta prin iarba udă pașii tăi,  Nici fluturi nu mai văd să zboare  De parcă s-au ascuns de noi.  E prea târziu iubito să te strig Că asteptarea-i fără de lumină,  Au înghețat și visele de frig  Și nu găsesc puterea să revină  Cutreier amintiri din lumea noastră  Îmi picură ca lacrimi printre gene,  Când florile ce le-am lăsat în glastră S-au ofilit, murind mult prea devreme.  Iubirea noastră n-a avut scăpare  Nici curcubee după ploaie n-a știut Iubirea noastră și-a dorit să zboare,  Rămasă fără aripi,.... a căzut! Nicolae Panait

M-am născut să fiu ...poezie de Gabriel Stefan -

M-am născut să fiu M-am născut să fiu vânt, să fiu ploaie, m-am născut că să fiu nor, să fiu dor  şi dorul să mă doară, m-am născut să fiu gând  şi gândul să nu moară  gândul să fie suflare  din marea suflare  dintr-o clipă din zare  m-am născut să fiu  o rază de soare, să fiu mare  ce apele-şi poartă destinul, m-am născut să fiu clipă  în care-mi ascund  răsăritul şi inserarea, m-am născut să fiu zi,  să fiu noapte  şi poate, într-o bună zi,  neuitate şoapte...  Gabriel Stefan

Maternitate

Mitra Schadfa Hans Hassenteufel   Trent Gudmundses  Vicente Romero Redondo

“Niciodata nu poti inlocui pe

 nimeni deoarece fiecare este 

plamadit din cele mai frumoase 

si unice detalii.”

Before Sunset