I-am spus bărbatului meu de la început: oricâte prostii ai face, să știi ca nu te las. 

Pentru că nu îți meriți libertatea! :) 

Ileana Vulpescu

Pleacă din viața celui care îți oferă doar locul doi. De ce te-ai mulțumi cu premiul de consolare când poți ocupa cel mai important loc în viața altcuiva?! 

Fugi departe de omul care simte nevoia să te verifice ca să te creadă pe cuvânt. Mai devreme sau mai târziu vei simți că tot aerul din jurul tău s-a împuținat. Te vei simți îngrădit și vei dori cu disperare o gură mare de aer proaspăt. 

Nu accepta să fii tratat ca un gunoi. Nu vrei să fii confundat cu preșul de la intrare, nu-i așa? Nu permite nimănui să te lovească. Astfel de greșeli nu merită a doua șansă. Niciodată! 

Nu cerși mila nimănui. Meriți să fii tratat așa cum tratezi, nu într-un dispreț dat doar de vârsta-ți minionă, așa că nu are sens să bați într-una la aceeași ușă închisă.… și nu uita: pleacă cu capul sus de oriunde, convins fiind că ai făcut tot ce s-a putut, că ai dat tot ce ai. A-ți face datoria de soț(_ie), iubit(_ă), nu înseamnă a-ți pierde demnitatea, deci nu-ți pierde stima de sine atunci când lupți pentru convingerile tale! Niciodată. 

M-auzi? Știi vorba aia veche care spune că “unde dragoste nu e, nimic nu e”? Eu aș schimba-o. Aș spune că acolo unde nu e respect, orice alt sentiment pălește!

De ce mă urăşti tu, frate, tot mereu ?

„De ce mă urăşti tu, frate, tot mereu ?

Tu nu ştii c-avem acelaşi Dumnezeu ?
Eu ţi-s frate, tu-mi eşti frate, în noi doi
un suflet bate, de român,
Iar în cer avem acelaşi bun Stăpân.

La multi ani Romania!

Veșnicia lui Eminescu ~ Iuliana Cozma ~

Veșnicia lui Eminescu
~ Iuliana Cozma ~

Ai plecat în veșnicie, prematur...
Dar ai lăsat în urmă bogăția,
Cuvintele tale fără retur,
Pribeaga-ți sfântă avuția!

De ele ne legăm toți viii,
Te moștenim în tot ce ai avut,
Să înțeleagă mai apoi copiii,
De ce luceafărul nu s-a pierdut.

Trăiești în noi... și dăinuiești
Cu dulcea-ți și nemuritoare poezie
Tu n-ai plecat;așa de viu ne ești
De tine cine oare sa nu știe?!

Tu scump poete,ce-ai lăsat în noi
O amintire care nu ne lasă,
Știind că n-ai să vii 'napoi...
Ne-ai învățat că viața e frumoasă!

Azi, ca și tine noi trăim...
Cu versuri: și iubind pe viață
Cu tine noi mereu întinerim
Când "teiul" cu mirosuri ne răsfață.

Pentru voi, cu drag!!

24 ianuarie 1859, data la care a avut loc Mica Unire. Unirea Principatelor Române

24 ianuarie 1859, data la care a avut loc Mica Unire. Unirea Principatelor Române sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza – context. Mica Unire de la 1859 a fost primul pas important pe calea înfăptuirii statului național unitar român.
Unirea celor două principate a fost un proces care a început în 1848, bazat pe puternica apropiere culturală și econunirea-principatelor-romaneomică între cele două țări. În anul 1848 s-a realizat uniunea vamală între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu.

În Moldova, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor în unanimitate, la 5 ianuarie 1859, reprezentantul „Partidei Naționale”, urmând ca ulterior într-o ședință secretă a Adunării, deputatul Vasile Boerescu a propus la 24 ianuarie 1859 alegerea lui Alexandru Ioan Cuza, aceasta fiind acceptată în unanimitate.

https://ziarulunirea.ro/wp-conte…/themes/city-desk/style.css" 

La un etaj de sufletul meu ești tu,

La un etaj de sufletul meu ești tu,

Dar nu pot ajunge că a bătut vântul

Și a rupt scara pe care puteam urca,

Ca să pot verifica dacă ești acasă

Și dacă este prea multă liniște care te apasă.

Între mine și tine suntem noi

Și un gol construit de amândoi,

În care a încăput tot universul,

Emoții și multe iluzii ce au umplut versul

Din poezia celor ce au uitat cum este în doi mersul.

Între noi este doar un etaj de dorințe

Și un infinit de absențe, speranțe și penitențe.

Mariana Manea, 

Pictura Cecile Deserle

„Atunci când în sfârșit revii la casa părintească, descoperi că,

de fapt nu îți era dor de casa veche, ci de copilăria ta.” 

Sam Ewing

Sa ne amintim de Eminescu...

OMAGIU...: Nicu Stancu

OMAGIU...

Lacul codrilor albaștri plânge-n iarnă pe cavou,

Plâng și plopii-n deal pe Bucium fără soț și fără El,

Nu au trecerea să-i cânte, un ilustru menestrel...

Suferă și mult tânjește teiul sacru din Copou.

Dacă ramuri bat în geam, nu e vers nu e penel,

Să-i picteze nemurirea într-un ireal tablou, 

Buciumul cu jale sara, l-auzim ca un ecou,

Și de câte ori iubito, De-aș avea... ar fi la fel.

Ei...! Și dacă va apare în aceste timpuri noi,

Cât la critici ar răspunde Epigonii-n versul lor?

Doina ar avea răsunet, și Mai am un singur dor,

Când se leagănă toți codri și-nainte și-napoi.

Și din valurile vremii, te întreb: De ce nu-mi vii?

Tu Luceafăr, tu speranță a întregii Românii.

Versuri: Nicu Stancu

Cald si frumos in suflet sa va fie!

"Numără-ți faptele bune în fiecare dimineață și

 umple-ți mintea cu gânduri pozitive."

"Umple-ţi zilnic inima cu speranţă şi împarte la toţi."

Un cos cu flori pentru toti sarbatoritii zilei de astazi! La multi ani!

Murim câte puțin

Murim câte puțin

Murim în fiecare zi câte puțin,
De dor, de nepăsare, necredință
Și rar ne întrebăm: de ce trăim?
Și-adesea ne refugiem în suferință.

Murim în fiecare zi câte puțin
Și mor în noi atâția oameni, vise!
Urmărim tăcuți cu toții un Destin
Și batem deseori la porți închise.

Murim câte puțin în fiecare zi
De nostalgii, de amintiri, de fericire,
Murim și niciodată nu vom ști,
Câți îngeri plâng în noi, de neiubire.

Corina Herghelegiu

Pentru vremurile bune, recunoştinţă. 

Pentru cele rele, multă speranţă. 

Pentru fiecare zi, o dorinţă. 

Şi mereu, mereu, fericire. 

Aceasta este ceea ce-ti doresc în noul an. 

Un an nou fericit! La mulţi ani !

Pe Cristos l-a botezat!

Să vă fie anul-an, suplu ca pe râuri unda, să nu fie bolovan peste suflete secunda, nori să fie doar de ploaie peste câmpuri jos, la vale, niciodată să-ntretaie raza fragedă de soare: fie aerul curat plin de păsări liniștite, niciodată sfâșiat de lungi fumuri stalactite; limpede vă fie apa, verde pururea pământul, nu vi-l tulbure cu sapa semnul rău înnămolindu-l; pasul zvelt și luna albă, gestul mâinii prietenos, niciodată steaua slabă cu luci mohorât de os; pâinea să vă stea pe masă aburindă, aburind gheața ultimă rămasă pe ferestrele din gând; pură fie-vă zăpada, încălzind la subțioară floarea albă din livada înflorită-n primăvară. ______________ Nichita Stănescu

Să vă fie anul-an,
suplu ca pe râuri unda,
să nu fie bolovan
peste suflete secunda,
nori să fie doar de ploaie
peste câmpuri jos, la vale,
niciodată să-ntretaie
raza fragedă de soare:
fie aerul curat
plin de păsări liniștite,

Anii trec ca norii

Anii trec ca norii

Anii trec ca norii, perii-ncaruntesc
Vremurile-s altfel, totul e-n schimbare
Zilnic se preface tot ce-i pamantesc
Numai adevarul e acelasi soare.


Toti sunt ca si tine slabi si schimbatori
Cei aproape astazi, sunt departe maine
Oamenii-s ca norii , aburi trecatori
Numai Domnul singur neschimbat ramane.


Nu-ti lega de nimeni inima acum,
Ca sa nu ti-o smulga ruperea ce vine,
Leaga-ti-o de Domnul, lumea-i vis si fum
Singur El ramane, vesnic langa tine.


Traian Dorz

Primiti cu uratul?

Primiti cu uratul? 
Noul an sa va gaseasca în liniste. Sa aveti inimile deschise catre bun si Frumos, sa va simtiti liberi, fericiti si împliniti. Sa iubiti si sa fiti iubiti. Sa daruiti. Sa primiti. Sa sperati iarasi daca v-ati pierdut speranta. Sa credeti in Dumnezeu. Sa fiti împacati cu voi si cu oamenii pe care i-ati lasat în urma. Sa va fie dor, caci asta înseamna ca va pasa. Sa va bucurati de prezenta familiei si sa simtiti ca nu exista un alt loc mai placut pe pamânt decat in mijlocul familiei.